Lipsa investiţiilor în industrie încetineşte creşterea economică

Producţia înregistrează salturi puternice numai atunci când companii de renume deschid afaceri în ţara noastră După ce anul 2006 a adus un nou vârf de creştere economică a

Producţia înregistrează salturi puternice numai atunci când companii de renume deschid afaceri în ţara noastră

După ce anul 2006 a adus un nou vârf de creştere economică a României, comparativ cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est, anul curent aduce o încetinire a ritmului de majorare a produsului intern brut.

Cele mai multe estimări indică o creştere a produsului intern brut de aproximativ 8% în 2006 şi de circa 6% la nivelul anului curent. Unul dintre motivele încetinirii ritmului de dezvoltare economică ţine de faptul că industria românească îşi va diminua producţia. Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, anul trecut, producţia industrială a sporit cu 7,1%. În schimb, pentru anul curent, estimările Comisiei Naţionale de Prognoză arată faptul că ritmul de creştere s-ar putea diminua la mai puţin de 5%.

Producţia industrială, deşi deţine circa un sfert din valoarea totală a produsului intern brut, influenţează semnificativ ritmul de creştere al PIB. Spre exemplu, în anul 2004, când producţia industrială a sporit cu aproximativ 6,5%, produsul intern brut a crescut cu 8,4%. În schimb, la jumătatea anului 2005, moment în care producţia industrială a ajuns la o dinamică de numai 1% - 2%, şi dezvoltarea economică a coborât la circa 2% - 4%.

Companiile duc lipsă de forţă de muncă specializată

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a precizat, pentru Adevărul, că, în anul curent, am putea asista la un ritm mai lent de creştere a producţiei industriale. Motivul încetinirii ţine de investiţiile ce au fost efectuate în economia naţională. Ultimele date publicate de Banca Naţională arată faptul că, în primele 11 luni ale lui 2006, investiţiile străine directe au totalizat peste 8,3 miliarde de euro. Dar din această sumă, 2,2 miliarde de euro reprezintă banii primiţi de statul român din privatizarea Băncii Comerciale Române, iar alte 2,8 miliarde de euro sunt credite primite de filialele din ţara noastră ale unor companii străine. Mai mult, investitorii străini, deşi pot fi atraşi de aderarea ţării la Uniunea Europeană, încep să se lovească şi de unele bariere în momentul în care vor să pornească o afacere în România. "Străinii constată că forţa de muncă nu mai este chiar atât de specializată şi nici chiar atât de ieftină", explică Pârvan. Mai mult, în unele regiuni ale ţării, şomajul este practic inexistent. Iar companiile se lovesc de problema deficitului de forţă de muncă specializată, cum este situaţia înregistrată în vestul ţării (în Timiş, rata şomajului, în noiembrie 2006, a fost de numai 2%).

Comenzile primite de industria autohtonă ar putea încetini

Cristian Pârvan subliniază faptul că, în economia românească, sunt prea puţini producători de renume internaţional. "În schimb, predomină firmele mici. Dar salturile în producţia industrială sunt realizate de marile companii", explică Pârvan. Spre exemplu, lansarea Logan de către Automobile Dacia a influenţat industria auto. Astfel, în momentul de faţă, acest segment al economiei înregistrează creşteri ale producţiei de peste 20%, printre cele mai înalte ritmuri la nivel naţional.

Un efect similar ar putea fi înregistrat şi în industria producătoare de sticlă. Deschiderea fabricii de sticlă Saint Gobain la Călăraşi va contribui la producţia industrială a acestui an.

Faptul că dezvoltarea industriei este realizată, în principal, pe baza marilor companii, poate fi regăsit şi în alte state din Europa Centrală. Spre exemplu, investiţiile din ţările respective, cum ar fi deschiderea unor noi fabrici de automobile, au condus, în 2006, la ritmuri înalte ale industriei. Simultan, cele mai multe estimări indică în continuare un trend alert al producţiei industriale din aceste ţări, ritmul fiind peste cel înregistrat în România. Spre exemplu, analiştii Erste Bank prevăd o creştere a industriei cu peste 6% în Republica Cehă. Iar în Ungaria şi Polonia, nivelul ar putea varia între 7,5% şi 9%.

Un alt impediment în calea dezvoltării industriei autohtone vine şi din partea aderării la UE. Companiile româneşti vor concura atât cu cele din piaţa unică europeană, cât şi cu firmele din alte state nonmembre. Asta pentru că, odată cu 1 ianuarie 2007, tarifele vamale practicate de România au scăzut la cele din Uniunea Europeană. Astfel, comenzile primite de industria autohtonă ar putea încetini. Spre exemplu, în întreg anul 2006, valoarea totală a comenzilor s-a ridicat la circa 121 miliarde de lei. Însă, comparativ cu 2005, comenzile au sporit, în termeni reali, cu mai puţin de două puncte procentuale.