Licitaţie „vopsită“ la marcajele rutiere

Statul este pe cale să irosească 50 de milioane de euro, atribuind marcarea şoselelor unor firme de casă care folosesc tehnologii de vopsire depăşite.

Marcarea şoselelor este de mai multă vreme o afacere înfloritoare pentru firmele abonate la astfel de contracte, pentru că vopselurile folosite se şterg repede şi statul este nevoit să reia mereu finanţarea acestora. Aşa cum drumurile sunt făcute să nu dureze, spre câştigul „regilor asfaltului“, şi marcajele aferente sunt executate astfel încât să dispară cât mai curând, spre câştigul unui grup foarte restrâns de firme.
Pe scurt, este vorba despre marcajul în strat 100% gros, care ar trebui să dureze cinci ani, înlocuit prin caietele de sarcini cu doar 40% gros, restul subţire, care durează mai puţin de un an. Până nu de mult, firma Plastidrum a fost „norocoasa“ care a câştigat licitaţie după licitaţie, dar acum va intra în scenă firma Romprest, controlată de omul de afaceri Florian Walter (fost Buşcă).

Mecanismul de sifonare a banilor

În aceste zile, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) se pregăteşte să liciteze din nou marcarea şoselelor, iar sumele puse în joc totalizează mai mult de 200 de milioane de lei, adică aproape 50 de milioane de euro. Ca în anii trecuţi, caietul de sarcini prevede vopseaua subţire, dar şi o experienţă de cel puţin cinci ani în domeniu, lucru semnalat de mai multe companii cu acest profil în două memorii – unul adresat Ministerului Transporturilor şi altul către primul ministru Victor Ponta.
În acest an, însă, Plastidrum nu va mai participa la licitaţie pentru că ar fi ilegal, CNADNR (beneficiarul lucrărilor şi organizatorul licitaţiei) numărându-se printre acţionarii săi. De altfel, din cei zece acţionari ai Plastidrum, cinci sunt şefi sau foşti şefi ai CNADNR, lucru incompatibil cu procedurile de licitare. În schimb, potrivit unora dintre autorii memoriilor, la licitaţie va participa Romprest, în asociere cu Shotblast SRL (fost Kokkinakis Ltd.), Heoscont Romania SRL şi Anduna Servimob SRL, firme care sunt desprinse din Plastidrum.
Romprest, chiar dacă nu are experienţă în domeniu (fiind o firmă de salubrizare), va avea asigurată susţinerea uneia din celelalte trei firme, ne-au spus sursele noastre. Susţinerea este permisă în sensul că o firmă fără experienţă într-un domeniu se poate asocia cu una care are experienţă, şi astfel participarea la licitaţie dobândeşte o aură de legalitate.

Memorii la Guvern, urmează plângeri la UE

Prin acest mecanism, Romprest ar putea deveni regina marcajelor rutiere din România, intrând într-o afacere care i-ar aduce zeci de milioane de euro anual. Firma se bucură de sprijinul deplin al conducerii CNADNR, aşa cum în trecut a avut sprijin total şi Plastidrum, de la toate conducerile CNADNR.
Plastidrum a câştigat în 16 ani zeci de milioane de euro, prin contractele de la CNADNR la care era abonată, concurenţa fiind practic exclusă. Plastidrum este prea cunoscută şi compromisă, astfel că va fi îngropată, urmând ca afacerea cu marcajele să fie preluată de Romprest. Având în faţă această perspectivă, cinci firme din domeniu – Marcaplast, Loial Impex, Vesta Investment, Dumava Semnalizare şi Kisan Marcaje – au făcut un memoriu către ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi şi ANRMAP, apoi către premierul Victor Ponta, reclamând „perpetuarea unui monopol în realizarea marcajelor rutiere pe drumurile aflate în administrarea CNADNR“. Autorii memoriului avertizează că se vor adresa şi Comisiei Europene dacă lucrurile semnalate nu vor fi luate în seamă la nivelul Palatului Victoria.
Contactat de „Adevărul“ pentru mai multe detalii în legătură cu licitaţia CNADNR, Florian Walter a declarat că nu are de gând să participe singur. „Nu am utilaje şi nu aş fi eligibil pentru licitaţia aceasta“, a spus omul de afaceri.

Plastidrum cheamă statul în judecată

La rândul lor, oficialii din Ministerul Transporturilor au sesizat, după aproape 15 ani, conflictul de interese de la CNADNR. În prezent, compania de drumuri mai deţine doar 10% din acţiunile Plastidrum.
„Am fost acţionaţi în instanţă de Plastidrum pentru ca le-am impus interdicţia de a participa la licitaţiile CNADNR“, a declarat directorul general al Companiei de Drumuri, Mircea Pop, precizând că Plastidrum a solicitat CNADNR, în instanţă, daune de 10 milioane de euro.
„Noi am decis să vindem acţiunile deţinute la Plastidrum şi să terminăm odată cu tot circul ăsta“, a mai spus Mircea Pop. El a ţinut să precizeze că tot ce a fost „ar trebui dat uitării, că nu trăim din trecut şi cred că nu interesează pe nimeni dacă au fost sau nu lucruri morale sau imorale“. Cât despre memoriile amintite mai sus, Mircea Pop a afirmat că „dacă este cineva vinovat, acela va plăti cu siguranţă“.