Leul continuă să câştige teren în faţa euro

Vulnerabilitatea economiei româneşti este exploatată de fondurile speculative străine Faptul că moneda naţională este supraapreciată comparativ cu euro este un lucru cert. La fel şi

Vulnerabilitatea economiei româneşti este exploatată de fondurile speculative străine

Faptul că moneda naţională este supraapreciată comparativ cu euro este un lucru cert. La fel şi faptul că, pe termen lung, leul va continua să se întărească. Dar speculatorii străini continuă să facă legea pe piaţa valutară, aşa cum arată desele analize ale băncilor internaţionale referitoare la economia românească.

Mai înainte ca băncile străine să afirme faptul că ţara noastră ar putea fi şi în acest an în vizorul fondurilor speculative străine, aceleaşi instituţii de credit atrăgeau atenţia asupra riscurilor din economia românească. Analiştii Danske Bank (cea mai mare bancă din Danemarca) spuneau, în urmă cu circa două săptămâni, că deficitul comercial al ţării noastre a atins valori-record, ceea ce ar putea induce o depreciere a monedei naţionale. Mai ales că, din calculele lor, reiese faptul că leul este supraevaluat chiar şi cu 20%.

Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, ne-a declarat că este într-adevăr posibil ca leul să fie supraapreciat cu 20%. "Dacă nu şi mai mult. Mitul că leul reflectă sporul de productivitate al României a pierit, ţinând cont de ultimele cifre. Evoluţia cursului de schimb este indusă de capitalurile străine. Şi ca orice lucru indus, va trebui să se şi inverseze", adaugă Cabat. Spre exemplu, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în ultimele două luni ale anului trecut, productivitatea industriei a fost sub nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2005. Iar în lunile respective, cursul de schimb a coborât la circa 3,5 lei/euro până la 3,38 lei/euro.

Echilibrul cursului de schimb, în continuă mişcare

Pe de altă parte, Florin Câţu, economistul-şef al ING Bank, explică faptul că nivelul de echilibru al cursului este în continuă mişcare. Spre exemplu, anul trecut, nivelul de echilibru era de circa 3,5 lei/euro, dar în momentul de faţă s-a mai redus. "Va exista o corecţie a cursului de schimb, dar cred că, în următoarele trei trimestre, presiunea va fi de pe partea de apreciere", adaugă Câţu.

În schimb, Aurelian Dochia, director general BRD-GSG Corporate Finance, susţine faptul că nu există un nivel de echilibru al cursului de schimb care să poată fi calculat. "Piaţa valutară ţine seama de foarte mulţi factori. Trebuie să avem în vedere că se vorbeşte de supraaprecierea monedei naţionale pe fondul adâncirii deficitului comercial. Dar nu trebuie să ignorăm şi că exporturile au crescut cu ritmuri înalte anul trecut, ceea ce ar putea însemna că aprecierea leului este compensată de câştigurile de productivitate", explică Dochia. În plus, speculatorii au şi ei un rol în piaţă, mai ales că economia românească este vulnerabilă influenţelor din afara ţării. Totuşi, în prima parte a anului curent, presiunile de apreciere a cursului de schimb vor fi mai puternice. "O corecţie am putea vedea, mai degrabă, în a doua parte a lui 2007", consideră Aurelian Dochia.

La începutul acestei luni, oficialii Băncii Naţionale au decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 8,75% la 8%, astfel încât să diminueze atractivitatea plasamentelor în ţara noastră.

Evoluţia cursului de schimb este indusă de capitalurile străine. Şi ca orice lucru indus, va trebui să se şi inverseze
Dragoş Cabat
vicepreşedinte CFA România

Va exista o corecţie a cursului, dar cred că în următoarele trei trimestre presiunea va veni de pe partea de apreciere
Florin Câţu
economist-şef ING Bank