Legea falimentului - confuză şi cronofagă

Bilanţul activităţii pe anul trecut al Curţii de Apel Braşov, instituţie cu jurisdicţie în judeţele Braşov şi Covasna, relevă faptul că numărul firmelor ajunse în procedura de

Bilanţul activităţii pe anul trecut al Curţii de Apel Braşov, instituţie cu jurisdicţie în judeţele Braşov şi Covasna, relevă faptul că numărul firmelor ajunse în procedura de reorganizare judiciară şi faliment a crescut cu 30 la sută faţă de 2004. Magistraţii acuză faptul că modificările repetate ale Legii falimentului (nr. 64/1995) nu au eliminat procedurile greoaie, care au determinat ca la finele lui 2004 să rămână nesoluţionate 271 de dosare, iar anul trecut alte 112. Potrivit raportului Curţii de Apel Braşov, tergiversarea nerezolvării rapide a cauzelor pe această tema este determinată şi de faptul că "modificările aduse prin Legea 249/2005 au fost menite să simplifice procedura falimentului, dar ele nu au răspuns dezideratului eliminării inconsecvenţelor, confuziilor şi impreciziei textelor legale". Mai mult, magistraţii braşoveni spun că lucrurile se vor încurca şi mai mult, odată cu intrarea în vigoarea a unei noi etape, cea referitoare la editarea unui Buletin al procedurilor de reorganizare judiciară şi de faliment, "care, pe lângă un efort financiar considerabil, va impune şi parcurgerea unei noi perioade de acomodare cu această procedură".
Judecătorii sindici explică faptul că se ajunge ca lichidarea unei firme să dureze mai mult de un an şi pentru că există mari dificultăţi în identificarea debitorilor, lipsa documentelor contabile sau vânzarea activelor societăţilor comerciale la faliment se face anevoios. În acest context, specialiştii Curţii de Apel Braşov apreciază că o soluţie ar fi crearea unor instanţe specializate în administrarea procedurii insolvenţei, care să lucreze în acord cu reglementările interne şi internaţionale, fapt ce ar determina "o pregătire mai temeinică a judecătorilor sindici şi a practicienilor în insolvenţă".