Lazea: Mulţi încearcă să transfere pe toate căile nota de plată
0Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României, a declarat că societatea românească are multe concepţii greşite, iar una dintre cele mai importante este aceea ce a transfera pe toate căile nota de plată.
“De regulă, oamenii ajung la înţelepciunea ultimă de a plăti după ce
încearcă toate celelalte trei alternative: populism, împrumuturi externe
şi solidaritate internă”, a explicat Lazea.
El a arătat că, pe termen lung, nota de plată s-a dovedit tot timpul mai
mare pentru cei care au apelat la populism. “Vina nu aparţine niciodată
poporului, ci alţii sunt de vină. Populismul s-a mutat cu arme şi
bagaje din America de Sud în Europa”, a adaugat economistul-şef al BNR.
În ceea ce priveşte varianta împrumuturilor externe, Lazea spune că
unerori costul acestor împrumuturi se pot dovedi mai mari decât
avantajele aduse. “ Daca nu vrei sa platesti nota de plata, te gandesti
ce poti sa faci. Si cel mai bine este sa te imprumuti, dar deseori se
uita ca aceste imprumuturi trebuie rambursate”, a mai spus el.
De
asemenea, recursul la solidaritatea interna este una dintre variantele
menţionate de Lazea pentru amânarea notei de plată. România ocupă însă locul al doilea în Europa, după Letonia, din punct de vedere al inegalităţii distribuţiei veniturilor. În plus, introducerea unei cote progresive de impozitare este "exclusă din start", într-un mediu în care oamenii bogaţi nu sunt dispuşi să îi sprijine pe ceilalţi, care stau şi aşteaptă serviciile sociale, consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.
"Nu o să fac o recomandare pentru introducerea unei cote progresive pentru că în acest mediu este exclusă din start", a spus economistul, care a adăugat că un sistem de solidaritate socială nu funcţionează în România.
Daca populismul este catastrofal pe termen lung, împrumuturile nu sunt
sigure, iar solidaritatea depinde de alţii, ar trebui să se adopte
responsabilitatea individuală, a conchis Lazea.
"Fiecare cetăţean trebuie să înceteze a mai aştepta salvarea din exterior. Aceasta înseamnă maturizarea şi responsabilizarea individului", a spus Lazea.
El a adăugat că, deşi nivelul CAS la noi este mai mare decât media UE,
banii nu ajung nici pentrut pensii, nici pentru alte ajutoare. El a dat
exemplul statelor europene cu un nivel al CAS mic , dar care este
completat de servicii sociale private (pensii şi sănătate).
Lazea a subliniat faptul că, în perioada 2004-2009, Produsul Intern Brut
a crescut foarte mult, în mod nesustenabil. În acelaşi timp, salariile
din sistemul public au crescut şi mai rapid, cu 150%. “Ca şi cum asta nu
ar fi fost de ajuns, numărul bugetarilor a crescut cu 14%. De aici a
rezultat o creştere a cheltuielilor de personal de la 8,1% la 10%, ca
pondere in PIB”, a explicat Lazea.
Economistul a subliniat, de asemenea, faptul că raporul pensii/salarii
medii brute a crescut foarte mult în ultimii ani, iar echilibrarea
bugetului de asigurări sociale s-a făcut de la bugetul de stat. El a
menţionat drept cauze şi creşterea cheltuielilor cu pensiile şi a
numărului de pensionari pe caz de boală.