Laureat Nobel în economie: "Europa nu are cum să ajute ţările cu probleme grave"

Laureat al Premiului Nobel pentru economie, Joseph Eugene Stiglitz a scris în eseul "Poate fi moneda euro salvată?" despre provocările financiare ale Uniunii Europene.

Carte de vizită Joseph Eugene Stiglitz (67 de ani):
- fost economist-şef al Băncii Mondiale
- a primit premiul Nobel în Ştiinţe Economice în 2001
- în prezent este profesor la Universitatea din Columbia.
- este unul dintre cei mai citaţi economişti din lume

Ideile exprimate de Stiglitz:

•   fixarea ratei de schimb valutar şi delegarea politicii monetare căre Banca Centrală Europeană a eliminat două metode prin care guvernele naţionale ar fi putut să îşi stimuleze economiile astfel încât să evite recesiunea. Ce le-ar putea înlocui?
•   eliminarea barierelor legale pentru munca în străinătate a creat o piaţă unică, dar diferenţele culturale şi lingvistice există, astfel că modelul american al mobilităţii pieţei muncii este irealizabil

Despre Spania:

•   Europa nu are cum să ajute ţările cu probleme grave. Să luăm exemplul Spaniei, care are o rată a şomajului de 20%, din care 40% în rândul tinerilor. A avut un surplus fiscal înainte de criză. După, deficitul ei a urcat la peste 11% din PIB. Dar, sub regulile Uniunii Europene, Spania trebuie acum să reducă cheltuielile şi este foarte probabil ca acest lucru să mărească rata şomajului. Astfel că pe măsură ce economia Spaniei încetineşte, redresarea fiscală va fi minimă.

Despre Grecia:

•   unii au sperat că tragedia Greciei va convinge decidenţii politici că euro nu poate avea succes fără o competiţie reală. Dar Germania s-a opus ajutorării Greciei.
•   pentru mulţi, greci şi nu numai, acest gest a fost reprezentativ: s-au cheltuit miliarde pentru salvarea unor bănci, dar salvarea unei ţări cu 11 milioane de locuitori a fost un subiect taboo!
•   Uniunea Europeană a realizat un program de ajutor financiar împreună cu Fondul Monetar Internaţional. Întrebarea este ce condiţii i se vor impune Greciei? Cât de mare va fi efectul advers?
•   pentru micile ţări din UE, lecţia e limpede: dacă nu îşi reduc deficitele bugetare, există un mare risc de atac speculativ, cu puţine speranţe de ajutor din partea vecinilor, cel puţin nu fără efecte dureroase la nivelul restricţiilor bugetare. Şi pe măsură ce ţările europene iau aceste măsuri, probabil că economiile lor vor încetini.

Euro din perspective globală:

•   Statele Unite s-au plâns de deficitele sale comerciale cu China. Dar, raportat la PIB, excedentul Germaniei este şi mai mare. Excedentul Germaniei înseamnă că restul Europei înregistrează un deficit. Şi faptul că aceste ţări mai mult importă decât exportă creşte regresul economiilor naţionale.
•   SUA se plâng de faptul că China nu vrea să revizuiască cursul monedei proprii în relaţie cu dolarul. Dar sistemul euro înseamnă că dobânda cheie în cazul Germaniei nu poate creşte faţă de ceilalţi membri ai zonei euro. Dacă s-ar fi putut, atunci Germaniei i-ar fi fost mai greu să exporte şi economia ei ar avea o concurenţă reală. În acelaşi timp, restul Europei ar exporta mia mult, astfel că şomajul va scădea.
•   Consecinţele sociale şi economice ale acestor reguli ar trebui să fie inacceptabile. Ţările cu deficite mari nu ar trebui împinse în spirala morţii, aşa cum s-a întâmplat cu Argentina acum 10 ani.

Soluţii posibile:

•   soluţie ar fi ieşirea Germaniei din zona euro şi împărţirea zonei euro în două sub-regiuni. Euro a fost un experiment interesant, dar i-a lipsit suportul instituţional necesar ca să funcţioneze
•   Europa ar putea să realizeze că cea ma promiţătoare soluţie este implementarea reformelor instituţionale, lucru care trebui făcut când a fost lansat euro.

Mai citiţi alte păreri ale lui Siglitz:

Stiglitz: Europa se va îndrepta spre un dezastru dacă insistă pe austeritate

Câştigătorul premiului Nobel Joseph Stiglitz prezice sfârşitul euro