LIVE TEXT FMI a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere prognoza priivind creşterea economiei ţării în acest an de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, într-o conferinţă de presă.

Începând cu ora 16.00, oficialii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Bănciii Mondiale au susținut o conferinţă de presă în care au prezentat concluziile celei de-a patra evaluări a acordului preventiv.

UPDATE ora 16.00

Principalele declaraţii ale lui Istvan Szekely, reprezentantul Comisiei Europene:

România a făcut progrese deosebite, în ciuda climatului economic internaţional nefavorabil. După doi ani de recesiune, România a revenit pe creştere economică, datorită exporturilor. Ne aşteptăm la o creştere economică pentru acest an de 1,5-2%.

Consumul intern este aşteptat să fie un factor de creştere, odată cu absorbţia fondurilor europene. Dacă veţi absorbit 6 miliarde de euro fonduri europene va fi o mare realizare.

Deficitul se va încadra în ţinta programată, suma arieratelor a scăzut, mai ales în sectorul sanitar unde au ajuns aproape de zero.

Bugetul pe 2012 este într-o formă bună la acest moment. Şansele ca acesta să fie executat integral sunt foarte mari.

În trimestrul patru 2011, veniturile au fost mai mari decât se estimase. Şi pentru ianuarie 2012 veniturile stau bine.

Este nevoie de investiţiii în sectorul energetic. Am convenit să vă dăm încă doi ani pentru liberalizarea preţurilor la consumatorii casnici. Adică preţurile vor fi la nivelul pieţei în 2017, faţă de 2015 până acum.  La gaze, vom discuta calendarul la următoarea vizită.

UPDATE ora 16.17

Principalele declaraţii ale lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI:

Anticipăm că, în 2011, creşterea economică a fost de 2,5%. Datorită exporturilor, a anului agricol bun şi a consumului intern.

Se estimează că UE va intra în recesiune în 2012, ceea ce va afecta şi România. Deci anticipăm o creştere modestă, de 1,5-2%, peste cea a UE.

O absorbţie a fondurilor UE şi creşterea consumului intern vor fi cruciale pentru susţinerea acestei creşteri.

Inflaţia va scădea în continuare şi se va menţine în intervalul ţintit de BNR.

Reformele dificile au creat premisele de stabilitate şi creştere economică în viitor, ce va permite României să facă faţă furtunii mult mai bine decât alte ţări din zona euro, deşi reformele îşi arată roadele.

Am văzut la răspunsul emisiunii de obligaţiuni de săptămâna trecută, de patru ori mai mulţi investitori au încercat să cumpere obligaţiuni, demonstrând că au încredere în economia românească.

Ar trebui să folosim acest prilej pentru a creşte investiţiile, având în vedere incertitudinile din zona euro.

Trebuie să se continue politicile de reformă.

Fiscal, evoluţia a fost favorabilă, în 2011 ţinta de deficit a fost îndeplinită, veniturile au fost la nivelul estimat, ceea ce a permis Guvernului să plătească arierate.

În contextul următoarei evaluări vom avea mai multe date despre evoluţia economică.

Reducerea deficitului de la 4,2% în 2011 la 2,1% din PIB în 2012.

Creşterea slabă va lăsa puţin loc pentru iniţiative noi pe parcursul anului.

România înregistrează progrese în eforturile de creştere economică, dar sunt provocări importante ce impun o atenţie continuă.

Guvernul trebuie să impulsioneze investiţiile prin absorbţia fondurilor şi creşterea calităţii cheltuielilor de investiţiii.

Fiecare euro cheltuit de România va atrage 20 de euro de la Bruxelles.

Se pare că există progrese în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, ce a crescut la 6%, dar încă mai e mult de făcut.

Se identifică din ce în ce mai multe proiecte noi care trebuie finanţate de la buget sau în afara bugetului.

Unele nu respectă totuşi bunele practici fiscale şi trebuie limitate. Trebuie bine evaluate, pentru ca cele cu impact cel mai mare să aibă prioritate.

Suntem îngrijoraţi de recentele propuneri ale publicului despre reforma sistemului sanitar.

Sistemul sanitar din România este defect.  Nu mai poate continua fără reforme.

Modul de cheltuire a banilor este ineficient.

Aceste presiuni nu vor face decât să agraveze situaţia.

Autorităţile au luat măsuri pentru a asigura plata la timp a facturilor.

Trebuie să se acorde timp pentru o dezbatere publică.

Am convenit măsuri ca puţinele resurse să nu fie folosite ineficient. Aceste măsuri sunt în sensul simplificării sistemului de coplată.

Anticipăm că odată elaborate aceste propuneri, vor fi în dezbatere publică 6 luni.

O altă provocare: arieratele fiscale care continuă să apară. Provocările sunt mult mai mari la nivelul întreprinderilor de stat. Au fost reduse arierate de aproape 3% din PIB. Sunt un blocaj în calea creşterii, pentru că firmele care au aceste datorii nu au bani de investiţii şi nici cele cărora li se datorează bani. Trebuie reforme profunde în companiile de stat, cea mai mare confruntare a Guvernului.

Este de o importanţă vitală ca angajamentele şi reformele să nu fie întrerupte.

Investiţiile mari în sectoarele energiei şi transporturilor ar lansa România pe calea unei creşteri mult mai mari. Este important să existe un mediu prielnic. Companiile trebuie să fie suficient de atractive pentru investitorii privaţi.

Preţurile sunt reglementate şi ţinute sub nivelul costurilor. Regimul de preţuri din sectorul energetic trebuie să reflecte costurile, astfel că tot mai multe investiţiii să vină către sectoarele cele mai eficiente.

Contractele bilaterale creează un cadru inechitabil. Doar unele firme beneficiază de ele şi ar trebui încetate imediat. Între 175 şi 275 de milioane de euro pierde Hidroelectrica pe an din cauza acestor contracte.

Prin cadrul de reglementare trebuie să fie realizată o piaţă stabilă. Autorităţile vor începe un proces de dereglementare treptată în sectorul energiei electrice. Consumatorii industriali plătesc preţuri reglementate până la finele 2013. Pentru casnici, dereglementarea începe în 2013 şi se va termina în 2017. Vor fi protejaţi consumatorii vulnerabili. 

În gaze, încă sunt necesare consultări. În aprilie vom discuta aspecte precum dereglementarea preţurilor şi protecţia consumatorilor vulnerabili.

România nu-şi mai poate permite să amâne aceste măsuri.

BNR îşi menţine vigilenţa de autoritate de supraveghere şi este gata să protejeze sistemul financiar dacă va fi nevoie, în caz de contagiune. Acest acord preventiv FMI şi CE, completat de BM, oferă României o oarece asigurare.

UPDATE ora 16.40

Istvan Szekely, reprezentantul Comisiei Europene:

Guvernul va anunţa dacă va fi o creştere în acest an la preţul gazelor şi al energiei, noi am cerut un calendar. Nu noi decidem cum va creşte preţul. Doar că în 2013 nu trebuie să fie un şoc. Aşa că trebuie să aveţi în vedere un calendar treptat. Încurajăm Guvernul să aibă o strategie clară.

Jeffrey Franks, reprezentantul FMI:

Nu există plan pentru a creşte preţul gazelor pentru casnici în 2012.

Duminca trecută am fost invitat la un prânz de către BNR şi Ministerul Finanţelor. Unii au spus că acest lucru nu se potriveşte cu ceea ce fac aici. Sunt religios, în religia mea nu beau alcool, nu beau cafea nu fumez. Conştiinţa mea e curată. Sunt mormon, sunt o persoană religioasă. Mă întreb dacă cei care m-au acuzat au conştiinţa curată.

UPDATE ora 17.00

Jeffrey Franks, reprezentantul FMI:

Am făcut un compromis în ceea ce priveşte dereglementarea preţurilor pentru consumatorii casnici la energiei în 2017, faţă de 2015. Însă Guvernul trebuie să discute, odată cu liberalizarea pieţei gazelor, şi problema redevenţelor şi a nivelului de taxare.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite