Krugman: Grecia nu mai are altă alternativă decât părăsirea euro

Laureatul premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, susţine că, în ciuda tuturor măsurilor luate, Grecia nu mai are nici o altă variantă pentru a depăşi criza profundă pe care o traversează decât părăsirea zonei euro - întrucât măsurile de austeritate impuse naţiunii împiedică recuperarea economiei, oricum foarte slăbită.

„Dacă aş fi condus o ţară aflată la periferia zonei euro, aş spune că Grecia nu poate să părăsească zona euro", a declarat ieri seară în Lisabona, Paul Krugman, profesor la Princeton University. "Dar, chiar dacă va fi un proces extrem de turbulent, Grecia nu mai are nici o altă posibilitate" a adăugat Krugman.

Află aici mai multe despre falimentul inevitabil al Greciei

Parlamentul german a aprobat ieri la Berlin al doilea pachet de ajutor oferit Greciei, ca parte a planului aprobat la începutul lunii pentru reducerea datoriilor Greciei. Cu toate acestea, oficiali ai Ministerelor de Finanţe a 20 de ţări ce se întâlnesc weekendul acesta în Mexic au respins categoric apelul de a mai oferi finanţări Greciei prin intermediul Fondului Monetar Internaţional, motivând că ţara va trebui mai întâi să îşi sporească propriile resurse. Liderii europeni au programat o nouă întâlnire în Bruxelles, pe 1-2 martie.

Ratingul creditelor oferite de băncile greceşti a fost redus ieri la nivelul de „Faliment controlat" de către agenţia de rating „Standard and Poor's". S&P a scăzut ratingul Greciei de la nivelul CC, cu două nivele deasupra falimentului, după ce guvernul a adăugat clauze datoriei, prin care să determine excluderea investitorilor care nu doresc să ia parte la schimbul de obligaţiuni.

Reducerea ratingului de către S&P urmează reducerii de către agenţia Fitch a ratingului Greciei la C, în timp ce Moodys a anunţat că va reduce ratingul ţării la cel mai mic nivel.

Salvarea Greciei

Grecia şi-a negociat cea mai mare restructurare a datoriei din istorie, urmărind să îşi reducă datoria suverană la 120 % din PIB până în 2020, de la 160 % din PIB, datorie pe care Grecia o avea anul trecut. De asemena Grecia îşi propune să îşi respecte angajamente luate odată cu primirea ajutorului de 130 de miliarde de euro. Un schimb de datorii aprobat, cu implicarea sectorului privat va reduce cu 100 de miliarde de euro datoria mai mare de 200 de miliarde de euro a Greciei, asta dacă toţi investitorii vor participa la acest acord.

Krugman a adăugat că Portugalia, care la fel ca şi Irlanda şi Grecia a primit ajutor internaţional, nu e în aceeaşi situaţie şi „cu puţin noroc nu va fi niciodată". Încă este „greu de crezut „ că ţara va reveni pe piaţa de obligaţiuni în 2012", a menţionat Krugman.

Care sunt ipotezele pe care le întrevede Krugman? „Ce se va fi întâmplat în 19 luni? Principalele evenimente care se vor fi întâmplat cu siguranţă sunt: o recesiune la nivel european şi falimentul categoric al Greciei cu posibilitatea ca aceasta să iasă din zona euro. Şi nici unul din aceste evenimente nu va uşura situaţia Portugaliei."

Risc extrem

Paul Krugman a spus că proiectul zonei euro s-a dovedit a fi neoportun, expunând economiile aflate la periferia zonei la un risc extrem, fără vreo posibilitate de scăpare. Laureatul premiului Nobel a spus că reducerile şi mai dure de cheltuieli nu vor ajuta aceste ţări întrucât „unele măsuri de austeritate sunt necesare, dar apelul pentru şi mai multe măsuri de austeritate duc la distrugere". „ S-ar putea dovedi la final că folosirea unei singure monede a fost o greşeală" a completat celebrul economist.

Întrebat ce părere are despre ajutorul venit din partea Chinei pentru Europa, Krugman a răspuns că acest ajutor nu este necesar, întrucât toate resursele pentru salvarea din criza datoriilor se află „aici în Europa". Secretarul Trezoreriei Americii, Timothy Geithner a spus, în cadrul unui discurs ţinut în Mexic, că zona euro trebuie să-şi facă credibile angajamentele pe care le-a făcut pentru combaterea crizei.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat ieri că „ nu este nevoie acum de o discuţie pentru creşterea capacităţii fondurilor temporare şi permanente de salvare ale zonei euro, pe fondul scăderii randamentelor la obligaţiunile italineşti şi spaniole.

Merkel a adăugat că liderii euro vor discuta săptămâna aceasta despre alimentarea cu lichidităţi a fondului de salvare - Mecanismul de Stabilitatea Europeană - şi a spus că Germania intenţioneză să contribuie cu 11 miliarde de euro anul acesta dacă şi alte ţări îşi vor spori contribuţiile