Jumătate din banii străinilor au fost investiţi în speculaţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Intermedierile financiare, tranzacţiile imobiliare şi comerţul cu mărfuri de imediată necesitate au atras peste 22 de miliarde de euro, în cei 22 de ani care au trecut de la Revoluţie.

Capitalul străin a „curs" prin România exact ca torentele de la munte, adică pe principiul minimei rezistenţe: cei mai mulţi bani au fost investiţi în domenii în care câştigul se obţine relativ uşor şi rapid, iar cei mai puţini - în sectoarele mai dificile.

În intermedierile financiare, în asigurări, în domeniul imobiliar şi în retail străinii au plasat, în total, peste 40% din capitalurile lor, reiese dintr-o cercetare statistică realizată de BNR şi Institutul Naţional de Statistică privind soldul şi structura investiţiilor străine.

În schimb, în domenii precum turismul, transporturile, prelucrarea lemnului sau producţia de utilaje, maşini şi echipamente, unde câştigurile sunt mai mici şi se obţin mai greu, capitalul străin a fost investit mai timid, ponderea cumulată a acestor sectoare fiind mai mică de 10% din total. Către industria prelucrătoare a fost direcţionat doar 31,5% din capitalul străin investit în România, care la finele anului trecut înregistra un sold total de 55,13 miliarde de euro.

Creditul, doar o treime din capital

Industria prelucrătoare a atras un total al ISD în cuantum de 17,37 miliarde de euro, intermedierile financiare şi asigurările au beneficiat de 10 miliarde de euro, iar comerţul a atras 6,28 miliarde de euro, potrivit studiului. Aceste domenii au fost urmate de construcţii şi tranzacţii imobiliare (5,89 miliarde de euro) şi tehnologia informaţiei şi comunicaţii (2,96 miliarde de euro).

Soldul final al investiţiilor străine directe era, la finalul anului trecut, de 55,1 miliarde euro, din care 37 miliarde (67%) reprezintă participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar 18,1 miliarde euro provin din credite primite de la investitorii străini.

Minim de infrastructură, maxim de profit

Cum se explică preferinţele străinilor pentru piaţa financiară de la noi? „Intermedierile financiare au nevoie de o infrastructură foarte redusă, ele putând fi operate exclusiv din Bucureşti sau din alte câteva oraşe mari. Legat de comerţ, s-au dezvoltat foarte mult reţelele de vânzare cu amănuntul, pe baza unui calcul simplu care arată că în România, în medie, sunt mai puţine spaţii comerciale pe cap de locuitor decât în alte ţări europene", a declarat pentru „Adevărul" Marian Duşan, preşedintele asociaţiei Romanian Business Accelerator.

El atrage însă atenţia că investiţiile străine vor avea dramatic de suferit în 2013 - an în care prudenţa va fi cuvântul de ordine. Cum poate Guvernul să încurajeze investitorii? „Simplificarea birocratică, stimularea reinvestirii profitului, creşterea ratei de colectare a taxelor, atragerea de investiţii în infrastructură şi stimularea antreprenoriatului românesc ar fi câteva soluţii prin care investitorii ar fi atraşi instant în ţara noastră", precizează Marian Duşan.

Turismul şi prelucrarea lemnului sunt domenii tradiţionale în care România are cel mai mare potenţial din regiune. Dar tocmai aici au fost atrase cele mai puţine investiţii străine (0,8%, respectiv 1,9% din total), mai reiese din studiul citat. În opinia specialistului, „avem cifre foarte mici aici în principal din cauza infrastructurii foarte proaste şi a lipsei unui plan concret de acţiune".

De asemenea, investiţiile tip greenfield (întreprinderile construite de străini „de la zero") reprezintă mai puţin de jumătate (47%) din totalul soldului, lucru care denotă o oarecare reţinere faţă de România. „Din păcate, aici explicaţia e pe cât de simplă, pe atât de tristă: birocraţia a fost şi este încă foarte mare în România", arată Duşan.

Bucureştiul, prea mare faţă de restul ţării

Studiul citat mai arată că, dintre regiunile României, zona Bucureşti-Ilfov şi Centru atrag în total aproape 70% din investiţiile străine, în timp ce Moldova are o pondere mai mică de 3%. Cum se explică acest decalaj? „Bucureştiul este disproporţionat de mare faţă de alte oraşe sau regiuni din ţară, oferind de departe cele mai multe oportunităţi, infrastructură, comunicaţii, servicii etc. Dar este posibil să avem aici şi un efect strict statistic: după cum se menţionează şi în raport, localizarea se face în funcţie de sediul social al firmei. Dacă sunt un străin care va înfiinţa o firmă cu activitate în munţi, sediul social îl voi face în Bucureşti şi astfel voi apărea ca desfăşurând activitate în Capitală, chiar dacă în realitate acolo ar fi doar centrul de comandă", a încheiat specialistul.

" Avem investiţii foarte mici în turism din cauza infrastructurii foarte proaste şi a lipsei unui plan concret de acţiune. "
Marian Duşan preşedinte Romanian Business Accelerator

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite