Jumătate din şoselele ţării sunt expirate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Infrastructura rutieră, modernizată sau nu, are durata de serviciu depăşită. 17 kilometri de drumuri naţionale sunt de pământ.

Cunoaştem prea bine starea precară a drumurilor româneşti, ştim şi că sunt făcute de mântuială, la preţuri exorbitante, iar hârtoapele fac parte din viaţa cotidiană a oricărui transportator.

În fiecare an însă, peste toate acestea vin şi statisticile oficiale din care mai aflăm, uneori, şi câteva veşti bune. Din păcate, datele raportate la finele săptămânii trecute de către Institutul Naţional de Statistică (INS) referitoare la lungimea şi calitatea căilor rutiere nu arată schimbări faţă de anul trecut.

Iar principalul indicator care se menţine constant în ultimii ani ţine de durata de serviciu a şoselelor noastre, care este depăşită pentru mai mult de jumătate din lungimea lor totală.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a arătat, totodată, că lungimea drumurilor publice şi căilor ferate în exploatare a rămas anul trecut la un nivel comparabil cu cel din 2010, chiar dacă s-au mai construit câţiva kilometri de autostradă.

„La 31 decembrie 2011, drumurile publice totalizau 83.703 km, din care 16.690 km (19,9%) drumuri naţionale, 35.374 km (42,3%) drumuri judeţene şi 31.639 km (37,8%) drumuri comunale", se arată într-un comunicat al INS.

Din totalul drumurilor, 26.791 km (32%) sunt modernizate (în proporţie de 88% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.949 km sau 26,2%, sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 34.963 km sunt drumuri pietruite şi de pământ (41,8%)".

Controversa a fost creată în jurul cifrelor raportate de INS referitoare la categoria şoselelor: „Din totalul drumurilor naţionale, 6.188 km (37,1%) erau drumuri europene, iar 350 km (cu 2,1% mai mult decât în anul 2010, respectiv 18 km) însumau autostrăzile".

La acest capitol, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a ripostat imediat, anunţând că nu sunt doar 18 kilometri noi de autostradă construiţi în 2011, ci mult mai mulţi.

Pe parcursul anului 2011 au fost deschise circulaţiei mai multe tronsoane de autostradă, printre care Arad-Timişoara (32,2 km), Medgidia-Constanţa (14,57), varianta de ocolire Constanţa (8,6 km)", reiese dintr-un comunicat al CNADNR. Din totalul drumurilor publice, 260 km (0,3%) reprezintă drumuri cu trei benzi de circulaţie şi 1.392 km (1,7%) drumuri cu patru benzi de circulaţie, a mai anunţat INS.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 47,8% din lungimea celor modernizate şi 56,2% din cele cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită, notează INS.

Doar o treime din liniile CFR sunt electrificate

La 31 decembrie 2011, liniile de cale ferată însumau 10.777 km, din care 10.638 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 4 km linii cu ecartament îngust şi 135 km (1,3%) linii cu ecartament larg.

La sfârşitul anului 2011, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.020 km, reprezentând 37,3% din reţeaua de cale ferată în exploatare.

Drumul naţional care se termină într-o poieniţă

DN7D, care ar fi trebuit să lege localităţile Câineni - Perişani (din judeţul Vâlcea) cu Sălătrucu - Curtea de Argeş (judeţul Argeş), este unul dintre paradoxurile drumarilor din România.

După câţiva kilometri de asfalt, în judeţul Vâlcea, drumul se îngustează devenind un calvar pentru cei care se încumetă să evite Valea Oltului sau să recurgă la această rută, ori de câte ori se închide Defileul din cauza vreunui accident de proporţii sau din cauza căderilor de stânci.

La Perişani, DN 7D devine o uliţă pe care te mai poţi aventura doar dacă n-a plouat. Dar o eventuală reabilitare din fonduri locale a şoselei ar contraveni legii, tronsonul fiind în categoria drumurilor naţionale, astfel că nu poate fi intreţinut decât de Compania Naţională a Drumurilor Nationale.

Demersuri fără rezultat

Oficial, pe hartă, DN 7C s-a terminat aici, într-o poieniţă, iar de acolo încep pajiştile din Sălătrucu-Argeş. „Drumul-fantomă" se pierde prin vegetaţia înaltă, fiind adesea întretăiată de porţiuni cu nămol sau denivelări în care îţi poţi rupe maşina sau poţi rămâne blocat.

Drumul Naţional 7D este unul dintre paradoxurile infrastructurii româneşti 

Mulţi şoferi care au urmărit harta drumurilor naţionale din România au ajuns să nu mai poată ieşi de pe acest drum, cerând ajutorul prin 112.

În urmă cu patru ani, Primăria Perişani şi Consiliul Judeţean Argeş au făcut demersuri la Ministerul Transporturilor, cerând reabilitarea acestei căi de acces. Când urmau să fie viraţi banii, un oficial de la minister a trecut DN 7C în loc de DN 7D.

Cum un astfel drum mai exista în judeţul Argeş, porţiunea din judeţul alăturat nu a mai fost trecută în nicio categorie, iar finanţarea a fost sistată.

„Autorităţile nu au fost în stare să clarifice situaţia acestui drum. Trebuia să rămână drum judeţean, şi nicidecum naţional. A fost trecut  pe câteva proiecte de finanţare, dar la un studiu de trafic s-a stabilit că trec zilnic 500 de maşini pe zi, ceea ce este puţin, şi nu s-au mai alocat fonduri", explică şeful DN Vâlcea, ing. Eugen Mănescu.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite