Jeffrey Franks: Ne uităm cu toţii care e următoarea ţară ce va cădea

La Institutul naţional de Statistică se desfăşoară o conferinţă având ca temă redresarea şi creşterea economică în România la care participă oficialităţi de rang înalt de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Naţională şi Guvernul României.

În intervenţia din această dimineaţă a şefului delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, explicaţiile privind evoluţia economiei româneşti au fost foarte romanţate. Spre exemplu, Franks a comparat "dotările" României cu echipamentele unei maşini de Formula 1.

"În primii ani după ce s-au construit maşini de Formula 1 acestea erau din ce în ce mai rapide, dar şi accidentele mortale se înmulţeau. În următoriui ani, au fost costruite maşini mai solide, dar piloţii continuau să moară în accidente pentru că şocurile erau transmise de acele caroserii robuste direct în corpul pilotului. Acum, maşinile de Formula 1 au capacitatea de a absorbi şocurile şi tot mai puţini piloţi mor în accidente.

Aşa şi România, trebuie să-şi creeze zone-tampon în jurul domeniilor din economie care sunt vulnerabile la criză. Şi România nu duce lipsă de astfel de tampoane: rezerva BNR este suficient de mare, veniturile fiscale acoperă aproimativ patru luni, sistemul bancar este capitalizat mult peste nivelele minime coinsiderate de siguranţă, iar împreună cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, există aranjamentul de tip precautionary. Astfel că situaţia din România nu e perfectă, încă prezintă unele vulnerabilităţi, dar per ansamblu este foarte bună", a zis Franks.

El a avertizat că pieţele îşi caută următoarea victimă şi "ne uităm cu toţii care e următoarea ţară ce va cădea". Faţă de acest risc, România este suficient de bine protejată", a conchis oficialul FMI.

UPDATE Dăianu: Cei şase factori care trag în jos economia

În intervenţia sa, profesorul de economie Daniel Dăianu a arătat că există şase factori care au adus România în situaţia actuală şi care continuă să tragă în jos economia. El a împărţit cei şase factori în două categorii: trei niveluri prea joase faţă de normal şi trei prea înalte. "Avem o absorbţie a fondurilor europene prea redusă, un nivel prea scăzut al veniturilor fiscale şi o productivitate prea mică, acestea fiind dublate de un nivel prea înalt al corupţiei, un grad foarte ridicat de ineficienţă şi pierderi prea mari", a spus Dăianu.

El a mai ţinut să precizeze că "este un clişeu ideea potrivit căreia criza apare pentru că guvernele s-au împrumutat foarte mult. Trebuie să ne uităm şi la sectoarele private care s-au împrumutat excesiv. Mai bine să avem un guvern mic şi puternic decât unul mare şi ineficient", a conchis Daniel Dăianu.

UPDATE Când statul are pondere mare, creşterea economică este mică

Un studiu al Băncii Mondiale prezentat în această dimineaţă la o conferinţă pe teme economice arată că în ţările în care statul deţine ponderi mari în PIB, creşterea economică este redusă.

Spre exemplu, potrivit Băncii Mondiale, în ţările în care statul deţine sub 25% din PIB, în perioada 1995-2010, creşterea economică a PIB pe cap de locuitor a fost de peste 6%. În schimb, acolo unde statele deţin mai mult de 55% din PIB, creşterea s-a situat undeva între 2% şi 3%.

O altă concluzie a studiului Băncii Mondiale arată că în România cele mai mari ponderi în economie sunt deţinute de instituţiile de reglementare şi de cele politice. Pe o hartă a Europei, realizată de Banca Mondială, România apare cu ponderi de 50% până la 75% ale statului în PIB, spre deosebire de Cehia, cu ponderi sub 30%. De asemenea, mai arată autorii studiului, ponderea statului în PIB în România a coborât în perioada 2004-2007, de la 55% la 45%, pentru ca în 2010 să revină la peste 50%.

Pe de altă parte, cele mai mari probleme pe care le creează statul mediului de afaceri sunt, în ordine, accesul la finanţare, starea precară a infrastructurii, birocraţia, nivelul taxelor şi procedurile de impozitare.

La Institutul Naţional de Statistică se desfăşoară o conferinţă având ca temă redresarea şi creşterea economică în România, la care participă oficialităţi de rang înalt de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Naţională şi Guvernul României.

Rămâneţi pe adevărul.ro pentru noutăţi din conferinţă