Jaf ca-n codru in padurile din sudul tarii

* Imediat dupa luarea in posesie, noii proprietari au trecut la defrisari masive, ilegale * In Arges, Dambovita, Teleorman, Mehedinti si Gorj, mii de hectare de padure au fost decimate * Perdelele de protectie - distruse si abandonate de administratorii oficiali - SNCFR, AND, ADS etc. * Cu toate acestea, nu a fost gasit nici un agent economic vinovat, desi unii s-au imbogatit tocmai de pe urma acestor exploatari ilegale

Un control efectuat recent de Garda Nationala de Mediu si Garda Financiara, sub indrumarea Autoritatii Nationale de Control, in judetele Prahova, Dambovita, Arges, Valcea, Olt, Mehedinti, Gorj, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Ialomita, Buzau, Tulcea si Constanta a constatat ceea ce presa, inclusiv Adevarul, relateaza, pe larg, de ani de zile, si anume ca (si) in padurile din sudul tarii jaful si defrisarile fara discernamant fac ravagii. "Cele mai afectate suprafete de padure, defrisate prin taieri ilegale, produse in anii 1991-1999 (dar si in anii urmatori, am adauga noi - n.n.), si fenomene de degradare deosebit de grave s-au constatat in padurile retrocedate pe baza Legii nr. 18/1991, cu deosebire in zonele Belesti-Negresti si Calinesti, jud. Arges (200 ha), Targoviste (98 ha), Draganesti Olt (29 ha), in diferite zone din judetul Teleorman (800 ha), judetul Buzau (200 ha), judetul Gorj (2.330 ha) etc. - se arata in concluziile intocmite de echipele de control. Acestea au constatat ca retrocedarea padurilor s-a facut intr-un haos "desavarsit", in cele mai multe zone, cu ignorarea celor mai elementare prevederi ale legii. "Punerea in posesie a proprietarilor persoane fizice a fost si este facuta, de regula, fara predarea legala a gestiunii padurii (...) prin simple protocoale sau procese-verbale incheiate intre ocolul silvic si comisia locala de fond funciar, fara a se preda scriptic si faptic vegetatia forestiera gestionata" - precizeaza comisarii Garzii Financiare si ai Garzii de Mediu. Pe de alta parte, foarte multe dintre padurile retrocedate nici macar nu dispun de asa-numitele amenajamente silvice si nici de cadastru forestier si de cadastru general, ceea ce sporeste haosul. "Din acest motiv, este imposibil de stabilit volumul de masa lemnoasa pe care fiecare proprietar are dreptul sa il recolteze de pe proprietatea sa, iar personalul silvic de control nu poate localiza taierile ilegale si, in consecinta, nu poate aplica sanctiuni" - se precizeaza in actul de control. Este exemplificat judetul Teleorman, unde nu exista nici un fel de astfel de amenajament, si judetele Buzau, Constanta, Tulcea, Ialomita si Ilfov, unde acestea sunt sporadice. O situatie grava s-a constatat in cazul perdelelor forestiere, subiect, de asemenea, abordat de presa, pe larg, in ultimii ani. Astfel, perdelele plantate in zona albiei majore a raurilor sunt uscate, datorita secetei, "dar mai ales datorita coborarii cu pana la 6-7 metri a nivelului panzei freatice, ca urmare a exploatarii salbatice, sub nivelul talvegului, a agregatelor minerale, prin excavatii" - se arata in raportul ANC. De asemenea, perdelele de protectie a terenurilor agricole, a cailor ferate si a arterelor auto din zona de sud-est a tarii au fost defrisate, prin taieri abuzive, inca din perioada 1990-1995 - constata ANC. "La data actuala, aceste perdele sunt efectiv abandonate de catre administratorii lor - SNCFR, Administratia Nationala a Drumurilor, Administratia Domeniilor Statului, Administratia Publica Locala etc." - precizeaza ANC. Alte nereguli au fost constatate in legatura cu obligatia proprietarilor de paduri de a pune la dispozitia autoritatilor terenurile degradate, in vederea impaduririi lor, pe cheltuiala statului, sau, dimpotriva, s-au constatat cazuri cand astfel de suprafete au fost identificate, dar nu s-au alocat banii necesari pentru refacere. De remarcat ca in concluziile intocmite de ANC nu se face nici o vorbire despre agentii economici care au exploatat, ilegal, aceste paduri (si care s-au imbogatit tocmai in urma acestor ilegalitati), desi, la un moment dat, se precizeaza ca Directia Silvica Buzau are de incasat de la agentii economici 5,6 miliarde lei, iar Directia Silvica Tulcea - 0,7 miliarde lei. "Pentru unii dintre agentii economici care au datorii s-au intocmit documente in acest sens (de ce nu pentru toti? - n.n.) si s-au luat masuri in vederea recuperarii datoriilor. Alte masuri luate in timpul controlului au constat in amendarea a 15 contravenienti, cu suma totala de 140,2 milioane lei, refacerea unor lucrari silvice, in valoare de 50 milioane lei (Ocolul Silvic Sadova - Dolj), suspendarea avizului de folosire a ciocanelor silvice la unele ocoale etc. In schimb, autorii controlului propun completarea si inasprirea legislatiei din domeniul silviculturii, exploatarii agregatelor minerale din albiile raurilor si protectiei mediului, precum si promovarea in regim de urgenta a proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 31/2000, privind contraventiile silvice, proiect aflat la MAPAM.