Italienii din Banat au trecut de la speculă la sapă

Peste jumătate din terenurile agricole deţinute de străini în judeţul Timiş aparţin unor investitori din Italia. Ei n-au mai găsit clienţi să le revândă, aşa că s-au apucat de agricultură.

De la sfârşitul anilor '90 şi până la venirea crizei din 2009, italienii au cumpărat masiv terenuri agricole în Banat, mulţi făcând veritabile afaceri după creşterea preţurilor la hectar. Apoi s-a încheiat epoca afacerilor cu terenuri şi au rămas „pe baricade" cei care lucrează pământurile şi se ocupă de producţie.

În prezent, în Timiş sunt înregistrate 135 de firme cu capital italian în domeniul agricol. Italienii sunt proprietari pe 30.000 de hectare de pământ, din cele 60.000 de hectare care aparţin străinilor, conform statisticilor oferite de Direcţia Agricolă.

Nemţii şi spaniolii vin din urmă

„A fost mereu destul de dificilă colaborarea cu italienii. Nu au colaborat cu noi. La început au luat subvenţii de la statul italian şi au cumpărat terenuri la noi. Au cumpărat foarte ieftin şi apoi au învârtit afacerile cu terenuri. Acum, lucrurile s-au mai schimbat. Din cele peste 600.000 de hectare de pământ cultivat, se poate spune că sunt lucrate cam 100.000 de străini, majoritatea italieni. Ei sunt proprietari pe 30.000 de hectare, dar majoritatea terenurilor pe care le lucrează sunt luate în arendă sau fac prestări de servicii. Asta înseamnă cam 20% din suprafaţa cultivată în Timiş", a declarat inginerul Ionică Prohab, director adjunct al Direcţiei Agricole Timiş.

Agricultorii italieni au investit mulţi bani în tehnologie modernă, în utilaje, în silozuri, pentru a pune pe picioare afaceri în agricultură. În Timiş, italienii cultivă tot ce se poate: grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia. Sunt numeroşi italieni care au sub 300 de hectare de pământ în proprietate, dar pe lângă ele au luat şi mult teren în arendă sau prestează servicii.

„Cei mai mari agricultori din Italia sunt reprezentanţii unei firme care lucrează în zona Sânnicolau Mare. Ei au în jur de 10.000 de hectare. După italieni vin nemţii, cu 52 de firme, dar care lucrează pe spaţii mici - în total, 2.800 de hectare. Pe locul trei sunt spaniolii, care au 2.500 de hectare, deşi sunt doar nouă firme. Mai sunt şi 10 firme din America, ei având în total 174 de hectare", a mai spus oficialul.

Anii trecuţi, italienii au lucrat din greu pentru export. Mare parte din producţie mergea în Germania, Austria sau Ungaria. Pentru a reuşi în acest domeniu, italienii au fost printre cei mai harnici la accesările de fonduri SAPARD sau DADR.

„A trebuit s-o luăm de la zero"

Andrea Marconi este unul dintre numeroşii italieni care se ocupă de agricultură în Timiş. Vine dintr-o familie din Vicenza, cu tradiţie în această meserie, tatăl său, Giuliano Marconi, fiind cel care a pus afacerea pe picioare şi în România, în 2004.

„Tata a venit în vizită în România, în 2001. Când s-a întors acasă ne-a spus că a găsit cel mai frumos loc şi că ar dori să mute o parte din afacerea din Italia în România. Noi avem cam 1.000 de hectare pe care le lucrăm, în zona Peciu Nou, Parţa şi Ionel. Avem în arendă sau prestări de servicii cam 400 de hectare. Avem grâu, porumb, floarea-soarelui. Anul acesta am avut mai puţină rapiţă. Cam jumătate exportăm în Italia, jumătate merge la intern", ne-a spus Andrea Marconi.

Agro Vi-PD Italia are opt silozuri cu o capacitate de 13.000 de tone şi un uscător de 600 de tone.

„Se spune că noi, italienii, luăm terenuri pentru că primim subvenţii de la stat. Eu m-aş fi bucurat să fie aşa, să iau bani de la statul italian, dar nu s-a întâmplat.

Noi nu am primit nimic. Singurele subvenţii pe care le avem sunt cele pe care le au şi românii - la motorină, la asigurările pe culturi etc. Din contră, se pare că statul italian va taxa şi firmele care fac profit în străinătate. Mai e o problemă. Noi am luat terenuri necultivate de peste zece ani, în care pentru mai mulţi ani nu puteai să faci nimic. Toate erau sparte, rupte, trebuia să luăm totul de la zero", a mai declarat Andrea Marconi.

Perioada recoltelor tocmai a început, iar în agricultură este momentul de vârf în care se lucrează de dimineaţa devreme. „Asta e agricultura. Acum avem de lucru, iar la iarnă stăm şi ne uităm", a conchis Marconi.

10.000 de hectare de teren agricol deţin italienii în judeţul Timiş.

"Se spune că noi, italienii, luăm terenuri pentru că primim subvenţii de la stat. Eu m-aş fi bucurat să fie aşa."
Andrea Marconi agricultor