Isărescu: Trebuie să fim optimişti în privinţa economiei, dar nu euforici

Guvernatorul băncii centrale a prezentat, vineri, raportul trimestrial asupra inflaţiei. BNR a depăşit ţinta pentru luna ianuarie, urmând ca din luna februarie să se treacă pe un trend dezinflaţionist. Limita a fost depăşită şi în 2009, acesta fiind al treilea an consecutiv de ratare a ţintei de inflaţie.

BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru 2010 de la 2,6% la 3,5% şi estimează pentru 2011 o rată de 2,7%. Mesajul de vineri al guvernatorului BNR este extrem de important pentru mediul de afaceri, în contextul reducerii dobânzii de politică monetară la 7% şi a aprecierii monedei naţionale. Principalele  concluzii ale raportului vizează reluarea treptată a creditării, dar şi convingerea board-ului BNR că inflaţia, în acest an, se va plasa sub intervalul de variaţie de 1,5%.

Totodată, guvernatorul spune că este de dorit o volatilitate cât mai redusă a cursului de schimb şi de semnale clare, din partea autorităţilor, în privinţa stabilităţii politicii fiscale.

Urmăriţi sinteza declaraţiilor guvernatorului Mugur Isărescu:

- În trimestrul patru al anului trecut, inflaţia a evoluat în funcţie de doi indici. Dacă luăm în calcul Indicele Preţurilor de Consum (IPC), în ultimele două luni ale anului inflaţia a fost influenţată negativ de preţurile la tutun. După CORE2 ajustat, inflaţia însă a continuat să se reducă în ultima parte a anului, producându-se o scădere de peste 4%

- în acest context, a avut loc o depăşire a ţintei anuale cu aproximativ 0,2%. Ţinta pentru anul trecut, ca şi pentru acest an, este de 3,5%, plus-minus 1,5 puncte procentuale

- prin urmare, majorarea accizelor a influenţat semnificativ inflaţia în a doua parte a anului, adică cu 1,8%. Dezinflaţia a fost relativ moderată, în condiţiile în care declinul economic a fost accentuat.

- cu toate acestea dezinflaţia în România a fost evidentă, dacă o comparăm cu cea din Polonia şi Ungaria. Pe partea negativă ne-a influenţat, cel mai mult, devansarea impactului majorărilor de accize

Lovitură mare din partea ţigărilor

- vom avea şi în ianuarie un impact din cauza ţigărilor, deci vom avea o creştere a preţurilor din această cauză. Însă la fnalul anului vom înregistra o rată a inflaţiei anuale sub marja de variaţie, după cum ne arată calculele

- aria de incertitudine rămâne mare pentru 2010, dar şi pentru 2011. Am avut un impact de peste o cincime, dintr-o măsură administrativă - scumpirea ţigărilor - care se va menţine şi în 2010. În 2011 această influenţă va dispărea.

- nu vrem să transmitem un mesaj optimist, ci unul de încredere. Avem tendinţe pozitive datorită ajutorului venit din sectorul privat, unde s-au făcut ajustări mari cu forţa de muncă.

- ne mai ajută evoluţia preţurilor de producţie, unde au fost semne clare de supraîncălzire în perioada 2007-2008, urmată de o corecţie. În 2010 este important ca variaţiile pe cursul de schimb să nu fie foarte mari şi încurajăm o volatilitate mai scăzută

- vizibilitatea cursului este foarte mare în România, iar când se produc aceste variaţii mici, lumea se mişcă în toate direcţiile (guvernatorul face referire la pericolul atacurilor speculative)

Politica monetară trebuie să fie coerentă

- este foarte importantă coerenţa în politica monetară, dar şi continuarea reformelor asumate, fiindcă numai aşa distaţa dintre noi, Cehia şi Polinia se va micşora considerabil

- deşi vedem o reluare a creşterii economice, nu se va atinge PIB-ul potenţial până la finalul intervaluilui de prognoză. Procesul de creditare se va relua, dar nu brusc, de azi, de mâine, sau de la Paşte. Unele bănci vor rămâne să facă operaţiuni pe pieţele financiare şi se vor opri la aceste instrumente, preferând să se ţină în continuare departe de credite

- există o aversiune faţă de risc a investitorilor. Însă în condiţiile unor politici serioase, în România, atitudinea investitorilor străini se va îmbunătăţi, iar presiunile de apreciere excesivă a leului se vor tempera

- deficitul de cerere este principalul efect dezinflaţionist. În comparaţie cu 2007-2008 când rata şomajului coborâse sub 4%, 2010 va uşura presiunea pe consum

- marea necunoscută o prezintă preţul la combustibil şi evoluţia anului agricol în 2010.

Vrem să încurajăm creditarea în lei, nu în valută

- anul 2010 va fi unul greu, dar îl vedem pozitiv. Creşterea economică pe termen scurt, la nivel global, îmbunătăţeşte aşteptările. La politica fiscală există un risc de abatere, în privinţa discuţiilor nesfârşite privind programe imaginare anti-criză.

- aceste semnale sunt citite, din exterior, ca o încercare de a scăpa de rigorile fiscale, iar asta influenţează negativ aşteptările investitorilor. Cu toate acestea, anul 2010 se anunţă a fi unul agricol bun şi nu ne aşteptăm la o mare volatilitate în zona preţurilor la alimente

- vom controla lichiditatea în piaţă, prin mijloacele specifice şi în mod adecvat. Excesul de lichiditate a apărut peste noapte în luna ianuarie, nu a fost pompat de BNR şi nu ne luăm angajamentul de a contracara orice puseu din piaţă.

- menţinem nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO). Vrem să încurajăm creditarea în lei, mai ales în aceste condiţii de lichiditate sporită pe euro. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă la valută, fiindcă observăm că băncile au o problemă de plasamente şi nu avem de gând să încurajăm creditarea în valută

Şomajul actual se va absorbi lent după revenirea pe creştere economică

- anul trecut am avut o creştere masivă a depozitelor, care nu va fi la acelaşi nivel în 2010. De aceea, o bună parte din resurse se va duce spre consum.

- cam din 2004, exporturile nu au mai fost motorul principal de creştere. Sper să nu revină tipul de creştere economică bazată pe consumul pe credit. Consumul trebuie să crească sănătos, bazat pe resurse reale. Salariile din sectorul public nu mai trebuie să pună gaz peste foc, iar politicile guvernamentale în acest domeniu nu mai trebuie să umfle economia peste potenţialul ei. Sper că această lecţie a fost învăţată.

- noi nu ştim cum va funcţiona economia la ieşirea din criză şi atunci ne uităm la alţii. Chiar dacă revenim pe creştere economică, va exista o întârziere a absorbţiei forţei de muncă neocupate.

- am întrerupt, în 2009, reducerea dobânzii din motive de instabilitate politică. Reducerile de acum nu sunt agresive. În acest moment, tăierile de dobândă înseamnă recuperarea unor întârzieri. Nivelul actual cred că este adecvat pentru condiţiile economice din România

- ne uităm şi la întârzierea cu care coboară dobânzile la băncile comerciale. Nu putem să le neglijăm. Trebuie să dăm şi băncilor un interval de acomodare, fiindcă o bancă are o sumedenie de factori interni de judecat. Creditarea trebuie să se reia pe baze sănătoase.