Isărescu: "Dacă am intrat în UE, trebuie să trăim ca în UE" e un slogan fals şi periculos
0Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu a declarat, într-un interviu difuzat de TVR, că prioritatea BNR este absorbţia fondurilor comunitare şi investiţiile străine. El a atras atenţia că nu orice investiţii sunt fericite, cele speculative, cum au fost cele în domeniu imobiliar, n-au lăsat nimic consistent în urmă. Isărescu a avertizat că sloganul "Dacă am intrat în UE, trebuie să trăim ca în UE" este fals şi per
Pe de altă parte Mugur Isărescu a mărturistit că nu îşi doreşte funcţia de premier, tocmai de aceea a şi refuzat propunerea preşedintelui, deoarece această funcţie este foarte solicitantă şi presupune "maximă responsabilitate". În plus, a subliniat el, "îţi trebuie şi o anumită vigoare" şi o formaţiune politică solidă care să te susţină, o structură de oameni pe care să te bazezi.
Potrivit guvernatorului BNR, 2011 ne "dă motive de optimism prudent, dar nu legat de speranţe exagerate". El a atras atenţia că se impune condiţia să existe "un minim de răbdare", deoarece nu ne putem "vindeca peste noapte".
"Foarte important este dialogul public. Acesta nu trebuie să transmită un optimism deşănţat, dar poate să dea speranţe populaţiei şi oamenilor de afaceri că ştim direcţia în care ne întreptăm", a subliniat Mugur Isărescu.
Numit de Rodica Culcer "autoritatea cu valoare de oracol pentru majoritatea românilor", Mugur Isărescu a precizat că deşi nu se consideră "oracol" şi nici nu doreşte să transmită un astfel de mesaj, "viziunea noastră este că aceste probleme ale crizei vor continua şi în 2011", iar "următorii câţiva ani vor fi ani de transformări".
"Evit acest cuvânt: criză. O transformare poate fi şi ceva rău, şi ceva bun", a mărturisit Mugur Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, "o ajustare" în economie era absolut necesară în cazul României, iar faptul că acest lucru a tot fost amânat a făcut ca această ajustare să fie "abruptă" şi dureroasă pentru majoritatea cetăţenilor.
"Ajustare înseamnă că s-a dat mai mult decât putea să ducă economia şi s-a luat înapoi. Ajustarea era inevitabilă, ar fi fost făcută de economie. Faptul că s-a făcut în mod abrupt e o consecinţă a amânărilor", a explicat Isărescu.
Iată mai jos principalele declaraţii:
- Majorarea TVA-ului putea să fie evitată. Sper să am trecut cu o oarecare onorabilitate peste ea. Putea să aibă consecinţe mult mai grave. Din punct de vedere financiar, a fost măsura cea mai riscantă.
- Pe termen lung, această măsură este cea mai bună, mai ales în privinţa stabilităţii fondului de salarii.
- Economia românească nu scoate mai mult din venituri de 32-33% din PIB. Când facem bugetul nu trebuie să uităm aritmetica simplă.
Pensiile şi dificultăţiile din sistem
- Acest dezechilibru, în sistemul de pensii, s-a creat în 20 de ani. Eu nu zic că ne mai trebuie 20 de ani ca să echilibrăm situaţia, dar încă 10 ani consider că vor fi necesari.
- Şi utilizarea termenilor a fost nefericită. Fondul de pensii nu există. S-a creat speranţa că ar exista acest fond undeva, ori el nu există. Noi nu avem un fond de pensii, cei care muncesc plătesc pentru cei care ies la pensie. Condiţia ca sistemul să funcţioneze este să existe un echilibru sustenabil între cei care cotribuie şi cei care primesc pensile. Trebuie să ne gândim la un echilibru fizic şi apoi să ne gândim la un echilibru financiar.
- Am fost huiduit, chiar de către colegii mei de coaliţie, atunci când am fost premier şi am mers în Parlament, în calitate de premier şi am cerut retragerea unui proiect de lege care susţinea pensionarea anticipată.
Cum se poate stimula munca?
- Ar trebui să face multe din lucrurile pe care nu le-am făcut în ultimii 20 de ani şi să renunţăm la multe lucruri pe care le-am făcut în ultimii 20 de ani.
- Pensionarea anticipată. Ea a fost o soluţie, dar nu ne putem permite.
- Reforma armatei. Îmi aduc aminte de perioada în care am fost premier şi un general NATO m-a întrebat: Aveţi o armată de tip estic, va trebui să reduceţi numărul efectivelor, sunteţi pregătiţi să plătiţi pensiile celor pe care îi pensionaţi?
Aderarea la euro
- Dacă am fi în zona euro, disciplina fiscală ar fi mult mai dură.
- Ţinta de aderare la zona euro este un "far" care ne face să nu ne pierdem drumul faţă de ceea ce trebuie să facem în viitor. 2015 depinde foarte mult de ceea ce vom face în 2011, 2012. Dacă în 2012 vom dovedi slăbiciuni electorale, îndepărtăm 2015. S-ar putea să nu cădem în populism.
- Nu este exclus să intrăm (în zona euro, n.r) în 2015. Dar n-ar fi o catastrofă ca în loc de 2015, să apară 2016.
Ce se va întâmpla în 2011?
- Politicienii să-şi ia mai aproape experţii financiari şi să promită doar ceea ce se poate. Ar trebui să promită mai puţin. De dat e relativ uşor, când nu mai dai e greu, iar când încerci să iei este dramatic.
- Atunci când am vorbit despre consolidarea fiscală, pe care o considerăm esenţială pentru viitorul României, ne-am gândit şi la o curbă de reducere a deficitului bugetar.
Ce se va înbunătăţii în economia românească
- În primul rând exporturile.
- Construcţiile şi investiţiile au ajuns la limita căderii, iar efectul lor nu se va mai reflecta negativ în economie.
- Sperăm într-un an agricol mai bun. O ţară trăieşte bine dacă îşi utilizează activele, iar unul din active este pământul, alături de forţa de muncă.
De ce nu luam bani de la China sau de la Rusia, în loc de FMI?
- Banii au cost, iar banii pe care îi luam de la FMI au costurile cele mai mici, iar perioadele de rambursare nu sunt nici ele mici. În plus mai este vorba şi despre credibilitate. România este într-un con de umbră când vine vorba de credibilitate. Când ai probleme de credibilitate îţi trebuie o "undă verde" care să semnaleze că ai reforme credibile, iar noi avem nevoie de asta.
Arieratele şi credibilitate
- Este o problemă foarte mare şi nu este doar la nivelul statului. Este un fenomen care trebuie eradicat. Economia nu poate funcţiona aşa. Este un cerc vicios, e o problemă complexă, la care nu se poate găsi soluţia peste noapte. Soluţia o reprezintă reformele structurale.
- Eu nu sunt pentru amnistie (amnistia fiscală, n.r), pentru că ar părea hazard moral şi crează precedent. Când se crează un asemenea ghem de întârzieri, soluţiile nu sunt simple. Echilibru şi perseverenţa ar trebui să prevaleze.
Infaţie de 4%
- Dacă nu vor mai apărea noi corecţii, cum a fost majorarea TVA-ului de astă vară, noi credem că inflaţia va fi la sfârşitul anului ar putea fi de 4%. Dobânzile la credite ar putea scădea.
- Credem că, în continuare, creditul este prea scump în România pentru că inflaţia a fost mereu părea înaltă. După anii '90 am avut speranţe foarte mari şi posibilităţi foarte mici.
- Să stimulăm munca, asta trebuie să facem, să ne schimbăm atitudinea faţă de muncă şi să stimulam antreprenorii să creeze locuri de muncă. Noi avem o inflaţie structurală.
- În România sunt peste 40 de mii de proiecte care sunt neterminate. Toate acestea generează costuri, dacă nu se închide în altă parte, se închide în inflaţie.
Citeşte şi:
Pericol pentru aderarea la spaţiul Schengen: contrabanda cu ţigări de la graniţa cu Serbia
Se încarcă comentariile...
