Investiţiile în birouri şi depozite se amortizează cel mai rapid

de Camera de Comerţ Imobiliar din România (CCIR) pariază pe investiţiile în spaţii de birouri, hale industriale şi apartamente de lux. Acestea sunt plasamentele cu risc moderat pe termen scurt.

de Camera de Comerţ Imobiliar din România (CCIR) pariază pe investiţiile în spaţii de birouri, hale industriale şi apartamente de lux. Acestea sunt plasamentele cu risc moderat pe termen scurt. În schimb, apartamentele din zonele periferice par să fie cel mai puţin aducătoare de câştiguri.
Specialiştii de la CCIR atrag atenţia că investiţiile trebuie făcute numai după realizarea unui studiu care să demonstreze profitabilitatea unei afaceri. O afacere bună rămâne în continuare construcţia de spaţii de birouri, mai ales în marile oraşe. Emil Giurgiu, preşedintele CCIR, spune că investiţia are un risc moderat pe termen scurt şi mediu. Specialiştii estimează creşteri ale preţurilor terenurilor cu 35-65%, în timp ce costurile de construcţie se majorează doar cu câteva procente. Cu alte cuvinte, cine cumpără astăzi un teren pentru a construi asemenea spaţii câştigă şi din investiţia făcută în proprietate.
Halele iau distanţă
Creşterea preţurilor la terenurile din vecinătatea marilor oraşe i-a determinat pe investitorii în spaţii industriale să îşi îndrepte atenţia către terenuri mai ieftine, cu preţuri de câţiva euro/mp. Proprietăţile au dezavantajul locaţiei, fiind situate la maximum 40 de km de Bucureşti, respectiv la o distanţă de 5-10 km de oraşele mari. Crescând distanţa faţă de oraş, şi transportul materialelor devine mai scump. Este posibil astfel ca rentabilitatea să scadă uşor, comparativ cu anii trecuţi, crede preşedintele CCIR.

Parteneriatele cu autorităţile, pe placul investitorilor
Cartierele noi de vile răsărite în ultimii ani în zonele periferice ale marilor oraşe suferă din cauza dezvoltării haotice, în lipsa unui plan de urbanism coerent, atrag atenţia specialiştii. "În România, mai întâi apar vilele, după aceea se trasează străzile", spune Giurgiu. O soluţie ar fi parteneriatul public-privat, care le-ar asigura investitorilor utilităţile, iar autorităţile locale ar câştiga din locuinţele ori spaţiile oferite la schimb. În schimb, afacerea cu apartamentele din cartierele periferice ale marilor oraşe pare să fie cea mai puţin rentabilă, din cauza stabilizării preţurilor. Chiar dacă mai sunt posibile uşoare creşteri în anumite zone, acestea nu vor depăşi câteva procente, adaugă specialiştii.