Investitii sociale si in protectia mediului la Nuclearelectrica Cernavoda

Continuarea lucrarilor la Centrala nr. 2 Cernavoda a impus investitii noi pentru constructia de locuinte, atat pentru salariatii romani, cat si pentru specialistii canadieni. Acestui program social i

Continuarea lucrarilor la Centrala nr. 2 Cernavoda a impus investitii noi pentru constructia de locuinte, atat pentru salariatii romani, cat si pentru specialistii canadieni. Acestui program social i se adauga si cel de protectie a mediului si a vietii, CNE Cernavoda construind si un depozit intermediar de combustibil ars, rezultat in urma exploatarii centralelor nucleare. Conducerea CNE Cernavoda cauta solutii pentru reducerea tendintei de migratie a specialistilor Valoarea lucrarilor - 110 miliarde lei Realizarea Unitatilor 1 si 2 ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavoda a impus luarea unor masuri destinate incurajarii dezvoltarii economice a orasului. In acest sens, prin HGR nr. 750/1990 completat cu HGR nr. 454/1991 a fost aprobat "programul social de urgenta pentru imbunatatirea conditiilor de viata din orasul Cernavoda" pentru CNE Cernavoda. Unul din obiectivele inscrise in acest program il reprezinta construirea unui numar de apartamente de serviciu in orasul Cernavoda si municipiul Constanta pentru personalul de exploatare si intretinere a centralei. Parte din cererea si necesarul de locuinte pentru personalul de punere in functiune si exploatare a Unitatii 1 de la CNE Cernavoda a fost asigurata prin constructia de locuinte in orasul Cernavoda. Prin Protocolul incheiat in martie 1991, au fost preluate coordonarea si finantarea finalizarii de catre fostul RENEL a blocurilor de locuinte BI2, BI3 si FE5. Primele doua blocuri de locuinte, BI2 si BI3, cu un numar total de 60 de apartamente, au fost finalizate in anii 1994 - 1995 si date spre folosinta salariatilor CNE Cernavoda. Lipsa resurselor financiare a condus la sistarea in anul 1997 a lucrarilor la blocul FE5, acestea fiind reluate in trimestrul I 2001, o data cu imbunatatirea situatiei economico-financiare a SNN SA, finantarea lucrarilor fiind asigurata din surse proprii. Deoarece proiectul pentru blocul FE5 a fost elaborat anterior aparitiei legii locuintelor in 1995, s-a impus elaborarea unui nou proiect in anul 2001, care sa includa exigentele minimale impuse de noile cerinte cu privire la spatiile de odihna, prepararea hranei, grupuri sanitare, imbunatatirea confortului fonic, precum si reducerea consumului termic. La sfarsitul lunii mai 2003, blocul FE5 a fost receptionat. Valoarea lucrarilor se ridica la 110 miliarde lei. Repartizarea personalului de la Unitatea 1 din CNE Cernavoda, ce urmeaza sa locuiasca in FE 5, s-a facut in conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Munca SNN SA, in vigoare. Se asigura, astfel, motivarea si stabilizarea personalului roman specializat pentru exploatarea si intretinerea Unitatii 1 de la CNE Cernavoda, solutii similare fiind intalnite in Canada - CNE Point Lepreau, CNE Gentily, CNE Bruce si Argentina - CNE Embalse, unde proprietarul centralei asigura facilitati de cazare in localitatile limitrofe, pana la o distanta de circa 100 km. De altfel, politica adoptata la nivelul SN Nuclearelectrica SA de a crea conditii corespunzatoare de lucru si viata a avut o contributie importanta la reducerea tendintei de emigrare in strainatate a personalului specializat din cadrul Unitatii 1 de la CNE Cernavoda. Campusul 2 se extinde cu 120 de apartamente Investitia costa 155 miliarde lei Decizia de finalizare a Unitatii 2 de la CNE Cernavoda si reluarea in forta a lucrarilor au condus la includerea in programul de investitii a acestui obiectiv, realizarea in regim de urgenta a unui nou complex de locuinte, actiune determinata de necesitatea cazarii personalului roman si strain. Noul complex de locuinte este amplasat in apropierea celui deja existent, decizie motivata de reducerea traseelor si racordurilor la retelele tehnico-edilitare, precum si folosirea dotarilor existente. Garsonierele in numar de 120 sunt grupate in 11 cladiri, realizate fiecare cu regim de inaltime P+1, cu 5 sau 6 travei de 5,00 m si o latime de 13,20 m, adica un apartament pe fiecare travee (6 cladiri de 10 garsoniere si 5 cladiri de 12 garsoniere). Lucrarile de realizare a acestui obiectiv de investitii au fost incepute in trimestrul III 2002 pentru infrastructura, suprastructura, cat si pentru mobilier, organizandu-se licitatii publice deschise fara preselectie. Infrastructura a fost adjudecata de SC General Concrete Cernavoda, suprastructura a fost adjudecata de SC Condem SA, iar Silvarom SA Bucuresti va asigura mobilierul pentru unitatile de locuit. Finantarea acestei investitii, care se ridica la circa 155 miliarde lei, este realizata in principal din fondul special de dezvoltare a sistemului energetic, si in completare de la bugetul statului si surse proprii SNN SA. Prima etapa, constand in finalizarea unui numar de 42 garsoniere in patru cladiri, desi ritmul de realizare a fost ingreunat de conditiile atmosferice din iarna 2002-2003, s-a incheiat la termen si in conditii de foarte buna calitate, respectiv in luna mai 2003, cu respectarea cerintelor contractului pentru finalizarea Unitatii 2 de la CNE Cernavoda. Un numar de 78 de garsoniere vor fi puse in functiune etapizat, pana la sfarsitul trimestrului III 2003, respectand cerintele din contractul pentru finalizarea Unitatii 2 CNE Cernavoda. Partenerii straini si-au manifestat multumirea si satisfactia pentru conditiile de locuit, decente, asigurate de partea romana prin realizarea acestor cladiri de locuit, amplasate in imediata apropiere a campusului existent si a centralei nucleare. Dupa finalizarea Unitatii 2 de la CNE Cernavoda, aceste locuinte vor fi repartizate specialistilor romani care vor exploata si intretine Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda. Depozit intermediar de combustibil ars la CNE Cernavoda Investitia - 17 milioane de dolari Una din problemele cu care se confrunta energetica nucleara si care constituie o piatra de incercare in obtinerea acceptantei publice o reprezinta stocarea combustibilului iradiat, rezultat in urma exploatarii centralelor nucleare, in conditii care sa asigure indepartarea caldurii reziduale si ecranarea radiatiilor generate de acesta. Unitatile nuclearoelectrice cu reactoare nucleare de tip CANDU 600 - Unitatea 1 de la CNE Cernavoda fiind de acest tip, sunt prevazute cu un sistem de bazine cu apa a caror capacitate asigura depozitarea combustibilului nuclear ars, rezultat din aproximativ sapte ani de exploatare, rata de acumulare fiind de aproximativ 6000 fascicule de combustibil pe an. Dupa o perioada minima de sase ani de calmare sub apa, fasciculele de combustibil nuclear ars pot fi transferate in alte facilitati de depozitare, astfel incat sa se asigure loc in bazin pentru combustibilul nuclear ars in continuare in zona activa a reactorului nuclear. La 5 aprilie 2001, SNN SA a semnat cu AECL Canada contractul comercial pentru realizarea la cheie a depozitului de stocare intermediara uscata a combustibilului ars - DICA. Firma AECL a fost selectata ca antreprenor general in urma unei licitatii internationale publice restranse la care au mai participat firme specializate din Franta - SGN, Marea Britanie - AEA Technologies si Argentina - INVAP. Tehnologia selectata - sistem de tip MACSTOR - a fost dezvoltata in ultimii 30 de ani de AECL Canada si utilizata la sapte centrale nuclearoelectrice - sase din Canada si una din Coreea de Sud. Aceasta tehnologie va asigura stocarea uscata a combustibilului ars rezultat din functionarea Unitatilor 1 si 2 de la CNE Cernavoda, pentru o perioada de minimum 50 de ani. Fasciculele de combustibil nuclear calmate timp de sase ani in bazin vor fi incarcate in bazin, sub apa, in cosuri de stocare din otel inox. Cosurile vor fi apoi ridicate intr-o statie de lucru ecranata, amplasata pe marginea bazinului de depozitare, unde vor fi spalate, uscate si sudate etans. Cosurile etanse sunt incarcate intr-un container special de protectie, cu care vor fi transferate la modulele de depozitare. Modulele de depozitare sunt constructii monolitice din beton, racite prin circulatia naturala a aerului. Se vor realiza etapizat 27 de module de depozitare cu capacitatea de 12000 fascicule/modul, amplasate in zona de excludere a CNE Cernavoda, respectiv in fata Unitatii 5. Lucrarile de constructie a primului modul de depozitare au inceput in luna iunie a anului 2002, cu participarea mai multor companii romanesti ca subcontractori - Nuclearmontaj SA, UTI SA Bucuresti, dupa finalizarea documentatiei de proiectare - cu participarea SITON Bucuresti Magurele, si obtinerea autorizatiilor de constructie necesare. Lucrarile de constructie ale modulului de depozitare s-au executat in paralel cu lucrarile de constructii-montaj la sistemele de pregatire pentru transfer al combustibilului nuclear ars din zona bazinelor de stocare de la Unitatea 1. Unele lucrari conexe necesare au fost contractate de SNN SA cu firme romanesti specializate - General Concrete Cernavoda, STIZO SA Cernavoda, iar la realizarea obiectivului s-au utilizat atat echipamente de import, cat si echipamente romanesti - macarale, trolii, echipamente electrice. Dupa finalizarea, in luna mai 2003, a lucrarilor de constructii-montaj, a testelor preliminare si obtinerea autorizatiilor de transfer al combustibilului si de punere in functiune, la inceputul lunii iunie 2003, a inceput transferul primelor 600 de fascicule de combustibil la modulul de depozitare. Dupa finalizarea lucrarilor de punere in functiune, in perioada imediat urmatoare, SNN SA va finaliza documentatia necesara obtinerii de la CNCAN a autorizatiei de functionare. Investitia a fost realizata din surse proprii SNN SA, valoarea totala fiind de circa 17 milioane de dolari, din care pentru bunuri si servicii din Canada a fost imprumutat un credit extern, fara garantie guvernamentala, in valoare de circa 6,1 milioane de dolari. In finalizarea acestei investitii s-a implicat inclusiv Guvernul Romaniei prin Ministerul Economiei si Comertului, lamurindu-se clar problema legata de energetica nucleara - respectiv depozitarea deseurilor radioactive, in conditii de securitate nucleara, fara probleme pentru generatiile urmatoare, asigurand, astfel, o dezvoltare durabila. Reamintim ca in acest an, prin Ordonanta a Guvernului Romaniei, a fost infiintata Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive - ANDRA, in coordonarea MEC, care va avea ca principala responsabilitate depozitarea finala a deseurilor radioactive, asigurandu-se astfel inchiderea ciclului de combustibil nuclear - de la mineritul de uraniu pana la depozitarea combustibilului nuclear ars in reactori nucleari energetici.