"Investiţi în România"

La începutul anului 2006, perspectivele pieţei de capital din România erau foarte bune: companiile cotate raportează creşteri semnificative de profit, o rată de creştere economică superioară

La începutul anului 2006, perspectivele pieţei de capital din România erau foarte bune: companiile cotate raportează creşteri semnificative de profit, o rată de creştere economică superioară ţărilor dezvoltate, un rating de ţară din categoria investiţiilor şi un singur an rămas până la integrare. Un minus la capitolul capitalizare bursieră şi număr de emitenţi listaţi. Dar plusurile erau suficiente pentru a convinge un investitor străin să vină pe bursa română.
Prima surpriză apare în luna martie: parlamentul adopta o lege prin care deţinătorii a mai mult de 1% dintr-un SIF sunt obligaţi ca, în termen de trei luni, să vândă din participaţie dacă "acţionează concertat". Totul a pornit de la o declaraţie a preşedintelui Băsescu, a urmat un amendament susţinut de CNVM, un vot în unanimitate dat de Comisia pentru Buget-Finanţe-Bănci şi adoptat de plenul Camerei Deputaţilor cu susţinerea guvernului. Astfel am ajuns să avem o lege care încalcă flagrant Constituţia României, articolul 44, "Dreptul de proprietate este garantat". Un investitor străin care administrează mai multe fonduri de investiţii, care a achiziţionat în mod legal acţiuni SIF pe mai multe fonduri, prin noua lege este obligat să-şi vândă o parte din active.
Un nou şoc se produce în luna aprilie, când CNVM vine cu Regulamentul nr.1, prin care lasă la voia majoritarului decizia delistării companiei. CNVM uita astfel să-i protejeze pe micii acţionari, motiv invocat demagogic în susţinerea legii de limitare a deţinerilor la SIF-uri. Scopul declarat al CNVM fiind absolut stupefiant, se doreşte "încurajarea delistărilor", fapt care ar putea duce la dispariţia Bursei de Valori Bucureşti. Un investitor străin învaţă că şi atunci când există o lege bună, în speţă Legea 297 pe 2004, se poate veni cu o reglementare peste noapte care să aducă prejudicii pentru sute de mii de acţionari minoritari.
Bomboana de pe colivă este pusă chiar de ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, care le sugerează investitorilor să-şi facă exitul de pe bursă până în 2007, în cazul în care sunt nemulţumiţi de noul cod fiscal. Dacă investitorii se plângeau că au avut parte doar de promisiuni, nu şi de fapte, acum, cu un guvern liberal, nici măcar la nivel declarativ nu mai este încurajată piaţa de capital. Ce ar înţelege un investitor venit de peste Ocean, unde bursa are o istorie de 214 ani?
După cele trei cutremure bursiere din primăvara acestui an, investitorul străin sesizează, în final, care sunt şi riscurile asociate pieţei de capital din România. Se confirmă încă o dată axioma care stabileşte corelaţia dintre oportunităţi şi riscuri, iar acum investitorul străin înţelege sensul sintagmei "investiţi în România".