Inventivitate maxima pentru a "fenta" piata unica europeana

Stiati ca austriecii au vrut sa legifereze vanzarea de ciocolata exclusiv in farmacii? Nu ciocolata produsa de ei, ci cea importata din alte tari. Si mai stiati ca nemtii sustin ca lichiorul

Stiati ca austriecii au vrut sa legifereze vanzarea de ciocolata exclusiv in farmacii? Nu ciocolata produsa de ei, ci cea importata din alte tari. Si mai stiati ca nemtii sustin ca lichiorul frantuzesc dauneaza sanatatii pentru ca are...prea putin alcool?! Impusa in 2003 prin lege, bizara decizie a guvernului austriac incerca sa descurajeze importurile de ciocolata si bomboane din alte tari, impunand proceduri administrative ce nu aveau nici o legatura cu standardele europene in materie. Pentru a-si sustine cauza, austriecii au decis ca bomboanele bogate in vitamine pot fi comercializate exclusiv in farmacii. Ca urmare, fie ca era vorba de bomboane sau de ciocolata, un produs ce avea in compozitie una din vitaminele A, D sau K era supus regulilor riguroase din domeniul comercializarii medicamentelor. Nici nemtii nu s-au lasat mai prejos. Au adoptat o lege care crea probleme identice pentru produsele ce contineau mai mult de triplul necesarului zilnic de vitamine. Un alt caz ce demonstreaza ca pentru unele state membre propria piata este mai presus de piata unica (a UE) este cel prin care Germania a interzis vanzarea unui lichior frantuzesc sub aceasta denumire pentru ca avea prea putin alcool. Inventivitatea nemtilor a atins cote absurde: ei si-au sustinut teoria argumentand ca "o concentratie mai scazuta de alcool ameninta sanatatea publica". Mai mult, ei sustineau ca, pentru a atinge starea de buna dispozitie, consumatorii vor trebui sa bea mai mult lichior daca acesta contine mai putin alcool, ceea ce "ar dauna ficatului". Desi Austria si Germania si-au aparat legile invocand grija sanatatii publice, absurditatea unor astfel de masuri a fost confirmata si prin sanctiunile aplicate celor doua state de catre Curtea de Justitie Europeana. In virtutea liberei circulatii a marfurilor, argumentul de bun-simt invocat in insesi regulile comunitare este acela ca un produs vandut in supermarket-ul din Spania (de exemplu) ar trebui sa beneficieze de acelasi tratament si in celelalte state membre atata timp cat indeplineste normele UE. Cele doua state au argumentat ca prea multe vitamine ar dauna grav sanatatii, insa nu au putut furniza date stiintifice privind "supradozele" de vitamine. Curtea de Justitie Europeana a dat castig de cauza principiului liberei circulatii a marfurilor, conform caruia pentru comercializarea marfurilor care se vand in mod normal intr-un stat membru nu ar trebui sa indeplineasca formalitati suplimentare in alt stat. Legislatia europena care vizeaza libera circulatie a pus probleme si in cazul persoanelor fizice. Astfel, un cetatean italian a fost condamnat la un an de inchisoare dupa ce a fost prins conducand pe drumurile nemtesti un autovehicul inmatriculat temporar in alt stat membru. Conform legislatiei in vigoare, italianul acuzat de procurorii germani ar fi trebuit sa solicite inmatricularea temporara in Germania, pentru a avea dreptul sa tranziteze in noua masina teritoriul german. Curtea de Justitie a apreciat ca asemenea masuri limiteaza posibilitatile persoanelor fizice de a cumpara masini de pe teritoriul altor state membre, fiind contrara prevederilor Tratatului de la Roma privind libera circulatie a marfurilor. Hilare la prima vedere, cazurile de mai sus sunt reale. Ele demonstreaza inventivitatea unor tari membre ale UE in a-si apara propriile interese, chiar cu pretul incalcarii principiilor fundamentale ale Uniunii. Uniunea Europeana inseamna in primul rand o piata unica, in care produsele si serviciile se comercializeaza in aceleasi conditii in toate statele membre. Pentru a-si proteja piata interna, unele state membre au gasit "portite de iesire" in articolul ce reglementa exceptiile de la libera circulatie. Sub paravanul "protectiei sanatatii publice", masuri de genul celor invocate mai sus ridica bariere la importuri, ascunzand incalcari grave ale principiului liberei circulatii a marfurilor.