Intrăm singuri în vizorul Comisiei Europene

Bucureştiul poate fi penalizat pentru că nu a informat Bruxelles-ul despre toate ajutoarele de stat acordate în siderurgie Uniunea Europeană este sensibilă când vine vorba de ajutoare

Bucureştiul poate fi penalizat pentru că nu a informat Bruxelles-ul despre toate ajutoarele de stat acordate în siderurgie

Uniunea Europeană este sensibilă când vine vorba de ajutoare de stat şi ultrasensibilă în cazul ajutoarelor din siderurgie. O arată şi reacţia faţă de ştergerile de datorii de 26 de milioane de euro operate de autorităţile române la privatizarea Petrotub Roman, acum ... patru ani.

Sfârşitul lunii septembrie a adus România în prim-planul comunicatelor emise de executivul de la Bruxelles (Comisia Europeană). Ştirile nu erau deloc "de bine", chiar dacă autorităţile de la Bucureşti au încercat să minimalizeze impactul.

În general însă, nu e bine când Comisa anunţă deschiderea investigaţiilor privind "posibile ajutoare de stat acordate". Sunt luate în vizor privatizarea Tractorul, respectiv privatizarea Petrotub Roman.

"Procedura de verificare este un demers formal, care se înscrie în activitatea obişnuită a Comisiei", a replicat AVAS, fostul acţionar majoritar al celor două companii.

Dar, dacă investigaţiile la Tractorul mai pot fi considerate normale, această privatizare prin lichidare derulându-se în vara aceasta, nu la fel stau lucrurile la Petrotub (între timp Mittal Steel Roman), un caz consumat în urmă cu patru ani. O asemenea redescoperire a istoriei nu are cum să rămână doar la nivelul formal.

Grija comunitară pentru banii românilor

Pe scurt, Comisia Europeană vrea să verifice dacă ştergerile şi reeşalonările de datorii în valoare de 26 de milioane de euro, acordate cu ocazia privatizării Petrotub, au fost justifcate, cu alte cuvinte, dacă "privatizarea a fost mai avantajoasă pentru stat decât lichidarea companiei".

AVAS i-a răspuns imediat că n-ar trebui să-şi facă griji: "evoluţia economico-financiară a societăţii după privatizarea acesteia şi menţinerea ei în piaţă sunt argumente şi probe suficiente că decizia de a privatiza, şi nu de a lichida Petrotub a fost una corectă".

Grija europeană are însă o istorie bogată, care nu poate fi expediată cu una cu două. Pentru închiderea capitolului de Concurenţă în cadrul negocierilor de aderare a României, Comisia a acceptat să recunoască suma de 49.985 miliarde de lei vechi - ajutoare de stat pompate de guvernele postdecembriste de la Bucureşti în marile combinate siderurgice, în perioada 1993-2004.

Au pus două condiţii. Prima - până la sfârşitul lui 2008, combinatele trebuie să nu depăşească o capacitate de producţie (în total 9,115 milioane de tone) şi să îndeplinească un set de criterii clare de viabilitate; combinatul, care nu ajunge la viabilitate, trebuie să returneze guvernului ajutorul primit.

A doua condiţie - după ianuarie 2005, statul nu trebuie să mai acorde noi ajutoare de stat în siderurgie (nota bene).

Prin urmare, UE părea că se preocupă doar de marea siderurgie (combinatele foste integrate), dar a lăsat să se înţeleagă şi că, în realitate, este interesată de toată siderurgia, deci inclusiv de laminoarele de tipul Petrotub, pentru producţia de ţevi.

Vine anul 2003 şi, în perspectiva închiderii negocierilor cu Europa, trebuie urgentată privatizarea integrală a marii siderurgii.

AVAS "uită"de notificare

Se ajunge la un acord cu indienii de la Mittal, cei care deţineau deja de doi ani Sidex Galaţi, pentru preluarea combinatului Siderugica Hunedoara, la pachet cu Petrotub Roman. Evident, pentru ambele societăţi se acordă ştergeri de datorii.

Doar că pentru Siderurgica, APAPS (acum AVAS) procedează conştiincios la notificarea ajutorului (pentru a fi contabilizate de Bruxelles), pentru Petrotub, nu. "Pentru Petrotub aceste măsuri susceptibile a constitui ajutoare de stat nu au fost notificate de către furnizor şi, ca urmare, nu au fost autorizate de Consiliul Concurenţei", spune Gheorghe Oprescu, actualul preşedinte al Consiliului.

La prima vedere, AVAS-ul a uitat de notificare şi de sensibilitatea europeană. Îşi aduce aminte în schimb Consiliul Concurenţei (CC). "În iunie 2005, Consiliul Concurenţei a solicitat AVAS notificarea facilităţilor acordate, dar, având în vedere că nu au fost transmise informaţiile prevăzute de reglementările în vigoare, Consiliul a declanşat din oficiu investigaţia", spune Gheorghe Oprescu. După un an şi jumătate de analize, vine... aderarea.

"Investigaţiile declanşate de CC şi aflate în derulare au încetat de drept la 1 ianuarie 2007, dată de la care competenţele privind autorizarea ajutoarelor de stat, precum şi cele privind investigaţiile în domeniul ajutoarelor de stat au fost transferate Comisiei Europene." Cu alte cuvinte, pentru că AVAS şi Consiliul Concurenţei n-au putut ajunge singuri la o soluţie, lasă să o găsească Bruxelles-ul, într-o investigaţie, desigur, formală.

Cazul "Turnu Severin"

Autorităţile de la Bucureşti ştiu însă că numai formală nu este. În iulie anul trecut, Consiliul Concurenţei anunţa că "a decis, în urma investigaţiilor declanşate din oficiu în luna martie (deci după patru luni - n.n.) că Lamdro Drobeta-Turnu Severin a beneficiat de ajutor de stat ilegal şi incompatibil cu un mediu concurenţial normal".

Astfel, acest laminor (privatizat în 2000 cu grupul Max Aicher din Germania), trebuia să dea înapoi 3,2 milioane de lei, scutiri de penalităţi şi majorări, plus supendarea plăţii la 60 zile a TVA pentru materii prime importate, facilităţi acordate în 2002-2003. (Diferenţa faţă de cele 26 de milioane de euro, în cauză la Petrotub, este evidentă).

"Am obţinut suspendarea executării silite şi suntem în proces cu Consiliul Concurenţei", spune Andreea Isacovici, vicepreşedintele Lamdro. Reprezentanţii Mittal nu au dorit să comenteze în legătură cu perpectiva ca Bruxelles-ul să decidă recuperarea ajutorului şi la Petrotub.

Cert este că se conturează o situaţie încurcată pentru autorităţile de la Bucureşti în această prespectivă - pot fi date în judecată de Mittal pentru încălcarea contractului de privatizare sau pot fi penalizate de Bruxelles, dacă nu se supun deciziei Comisiei.

Marile combinate, un pic mai aproape de standardele europene

Potrivit monitorizării prezentate luna trecută la Bruxelles, marile combinate siderurgice româneşti şi-au îmbunătăţit performanţele financiare în prima jumătate a anului, dar practic încă nu au ajuns la criteriile de viabilitate europene.

În condiţiile unei pieţe excelente a oţelului, majoritatea combinatelor au realizat în primul semestru profitul net cât cel obţinut aproape în tot anul trecut. Se remarcă combinatele deţinute de Mittal, în condiţiile în care Galaţiul realiza în tot anul trecut un profit de 53 de milioane, iar Hunedoara, 6,6 milioane (datele pentru anul 2006 au fost publicate de "Adevărul" la sfârşitul lunii aprilie).

Programul de restructurare convenit cu Uniunea Europeană prevede însă ca, până la sfârşitul anului viitor, fiecare combinat să îndeplinească criteriile de viabilitate. Acestea vizează, în principal, încadrarea în norme a indicatorilor EBIT (profit înainte de plata dobânzilor, taxelor) şi EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) raportaţi la vânzările companiei.

În acest moment, practic, doar combinatul din Galaţi trece testul celor doi indicatori. Teoretic, nerealizarea indicatorilor la timp de către un combinat echivalează cu intrarea în faliment, dar simpla realizare nu înseamnă că un combinat poate răsufla uşurat, pentru că se vor lua în calcul şi investiţiile angajate, tehnologice şi de mediu, sau productivitatea muncii.

"Chiar dacă 2007 a adus un progres pentru toate combinatele siderurgice, acestea trebuie să continue programul de investiţii pentru a putea face faţă normelor europene, de fapt pentru a putea rezista în condiţii de competitivitate pe piaţa globală", spune Petru Ianc, şeful Direcţiei generale de politici industriale din Ministerul Economiei.