Intrăm în UE cu 300 de localităţi neelectrificate

Intrăm în Europa cu cel puţin 300.000 de români care trăiesc în beznă şi fără sursă de informare. Electrificarea nu este o afacere pentru Electrica, privatizată sau neprivatizată, căci

Intrăm în Europa cu cel puţin 300.000 de români care trăiesc în beznă şi fără sursă de informare. Electrificarea nu este o afacere pentru Electrica, privatizată sau neprivatizată, căci investiţiile sunt scumpe, iar amortizarea se face în 400 de ani. Guvernul Năstase "s-a făcut" că demarează un proiect de 200 milioane dolari, iar Guvernul Tăriceanu "s-a făcut" că va găsi resurse alternative pentru electrificare, aşa cum cere UE. În continuare, 306 localităţi rămân izolate de România şi de restul lumii.
200 milioane$, pierduţi în spaţiu
Până în 2007, România va trebui să nu mai aibă nici o localitate neelectrificată, chiar dacă aceasta este mică şi la ţară. Cum investiţiile în electrificare sunt scumpe, iar populaţia rurală săracă, doar o susţinere cu bani de la buget ar aduce lumina în cele 96.000 de gospodării, unde 300.000 de români nu au văzut cum arată un buletin de ştiri. În urmă cu 2 ani, statul i-a înlesnit societăţii Electrica un credit sindicalizat de 200 milioane $, din care au fost trase 300 milioane $. Banii însă nu au ajuns în electrificarea localităţilor, ci în cu totul alte direcţii. Proiectul electrificării nu a fost reluat nici în 2005 de actualul guvern. "Gospodăriile nu au bani, dar nici Electrica nu se înghesuie, căci aceste investiţii s-ar recupera în 300-400 de ani. Guvernul are sarcina să-i ajute pe locuitori să-şi construiască instalaţii proprii de producere a curentului - eoliene, solare sau bioenergie. Cel puţin aşa sună angajamentele luate faţă de Bruxelles", declară specialiştii. Deocamdată, cele 200 milioane $ s-au pierdut în spaţiu, iar electrificarea micilor sate a dispărut de pe agenda ministerială.
Vinzi viţelul - bagi curent
Totuşi, o parte din cei 300.000 de români au văzut măcar la rude cum e viaţa cu lumină. Aşa se face că unii gospodari, cum este şi exemplul unor locuitori din satul Uda, judeţul Argeş, au vândut viţei câte 2-3 ani la rând, iar cu banii şi-au tras curent în casă. Aici, costurile au fost suportabile - 15 milioane lei. Dar pentru satele aflate la distanţe mari, de 10-15 km faţă de ultimul punct de racordare, costurile se ridică la peste 100-300 milioane lei. Aceşti bani românii nu îi au. "Dacă pe distanţa de 10-15 km trebuie să instaleze câte 20-30 de stâlpi, costurile se ridică la peste 100-300 milioane lei. Fără sprijin guvernamental, aceste lucrări nu pot fi făcute", susţin specialiştii.

costurile electrificării
- 15 milioane lei, dacă stâlpul este în stradă
- 100-300 milioane lei, dacă punctul de racordare este la 10-15 kmsingura şansă, resursele regenerabile
- energia eoliană; - energia solară; - biomasa