Nevoia de informaţii de calitate şi, mai ales, de relevanţă e atât de mare în zilele noastre încât se vor găsi oameni dispuşi să plătească pentru asta.
În aceste zile se desfăşoară o dezbatere despre viitorul online al ziarelor. Decizia lui Rupert Murdoch de a cere bani pentru accesul pe site-urile publicaţiilor pe care le deţine a iscat o adevărată dezbatere pe această temă. Vor reuşi editurile să eficientizeze atât modelul de afaceri tradiţional (tipărit pe hârtie), cât şi pe cel electronic? Aceasta e întrebarea şi se parecă de răspuns atârnă viitorul ziarelor.
În România sunt foarte mulţi analişti şi specialişti media care consideră taxa pentru conţinutul online cel puţin o chestie lipsită de viitor. Dar nu este aşa. De fapt, această acţiune a celui mai mare editor din lume e de fapt o întoarcere la normalitate. Conţinutul site-urilor nu ar fi trebuit să fie niciodată gratuit. Acest socialism al netului a făcut un mare rău creativităţii – aici îşi află originea pirateria cu muzică şi filme care a dus la stagnarea celor două industrii. Pentru a produce ştiri, articole şi imagini relevante pentru un public e nevoie de investiţii. Presa de calitate se face cu bani, răbdare şi cu multă inteligenţă. În 17 ani de carieră, n-am întâlnit vreun reporter bun care să vrea să lucreze fără să fie plătit.
Păcatul originar s-a consumat atunci când ziarele şi-au vărsat conţinutul pe net. E adevărat, au câştigat cititori, dar cu un preţ foarte mare. Unele n-au supravieţuit acestui gest nebunesc. Ca să te mântuieşti de un păcat originar e nevoie de multă suferinţă, dar, până la urmă, ziarele vor reuşi.Nevoia de informaţii de calitate şi, mai ales, de relevanţă e atât de mare în zilele noastre încât se vor găsi oameni dispuşi să plătească pentru asta.
Ceea ce nu înţeleg mulţi analişti e faptul că, în momentul în care conţinutul marilor site-uri va fi pe bani, universul online se va împărţi rapid în două: conţinutul gratuit şi conţinutul premium. De exemplu, un blog bun va fi achiziţionat rapid de un site premium, în primul rând pentru că poate face o afacere,adică cumpără audienţă, iar, în al doilea rând, pentru că are resurse să-l dezvolte.
Această întoarcere e foarte importantă nu atât pentru editori, cât pentru jurnaliştii buni. Munca lor va fi şi mai bine plătită şi vor avea posibilitatea să lucreze şi să-şi facă datoria faţă de public. Iar competiţia pentru cel mai bun conţinut, atât pe print, cât şi pe online, va fi în favoarea reporterilor, scriitorilor şi fotoreporterilor. În fapt, netul va rămâne multă vreme de aici înainte un mediu haotic, dar acesta va fi primul pas pentru a-i ierarhiza conţinutul.
Cine-şi imagina în urmă cu două secole că poveştile de groază ale unor prostituate din centrul Londrei vor fi adunate de un scriitor vizionar, tipărite pe hârtie ieftină şi vândute pentru un penny? Centrul Londrei din acea vreme aducea un pic cu internetul, nu credeţi?






















* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza