Integrarea României în UE declanşează fuziuni între casele de brokeraj

Din cele 73 de societăţi de intermediere financiară pe piaţa de capital, doar 17 au cotă de piaţă peste 2%

Sistemul intermedierilor pe piaţa de capital autohtonă este, în momentul de faţă, unul fragmentat, mai bine de trei sferturi din totalul societăţilor de brokeraj realizând doar 33% din valoarea tranzacţiilor. În următorii ani, micile SSIF-uri vor căuta protecţie din partea marilor societăţi de tranzacţionare bursieră care au deja o poziţie consolidată pe piaţă. În lupta pentru clientelă, vor căuta nişe şi băncile mai mici, care în prezent nu au în grup societăţi de intermediere la bursă.
Primele cinci case de brokeraj intermediază undeva în jurul a 35% din operaţiunile de pe piaţa bursieră. În sistemul bancar, spre exemplu, primii cinci jucători deţin împreună peste 60% din activul bancar şi se estimează că ponderea acestora va trece de 80% anul viitor.
În aceste condiţii, analiştii se aşteaptă, pentru perioada următoare, la o "închegare"a sistemului intermedierilor pe piaţa de capital. Astfel, sunt aşteptate mai multe mişcări, o serie de societăţi de intermediere urmând să polarizeze în jurul lor case mai mici de brokeraj, pe care, într-un final, să le absoarbă.
Băncile mici vor SSIF-uri
"Intermediarii mai mici nu vor avea capitaluri suficiente pentru a le oferi clienţilor servicii gen tranzacţii în marjă sau vânzări în lipsă. Din acest motiv, ele vor fi nevoite să îşi găsească sprijinul în persoana jucătorilor mai mari, care automat au o cotă de piaţă mai ridicată", a declarat pentru Adevărul Petru Prunea, preşedintele SSIF Broker. În plus, băncile care nu au încă în grup o companie de intermediere pe piaţa de capital vor începe să se "uite" spre SSIF-urile de dimensiuni mai reduse.
Potrivit legii, băncile comerciale pot să tranzacţioneze titluri direct pe piaţa de capital, însă acestea preferă totuşi să fie reprezentate de o societate de brokeraj. Deşi multe dintre marile bănci au deja de foarte mulţi ani propriile societăţi specializate în operaţiuni pe piaţa de capital, în sistemul bancar încă mai există unităţi bancare, în special cele cu o cotă de piaţă mai mică, care nu au în grup prezentă o societate de intermediere pe bursă. Motiv pentru care pe piaţa autohtonă au început să se contureze deja primele mişcări. Piraeus Bank a achiziţionat, la jumătatea lunii septembrie a acestui an, societatea de intermediere European Securities. De altfel, grupul bancar elen a primit, în urmă cu câteva zile, aprobare din partea Consiliului Concurenţei pentru achiziţie.
Societăţile de brokeraj încep să strângă rândurile
Cât priveşte European Securities, aceasta este una dintre casele de brokeraj de dimensiuni reduse, cu o pondere mai mică de 1% în totalul tranzacţiilor pe piaţa de capital. Tocmai din cauza dimensiunilor reduse ale casei de brokeraj, tranzacţia făcută recent de Piraeus nu a depăşit pragul minim prevăzut în Legea concurenţei pentru a fi declanşată analiza privind concentrarea economică.
Potrivit Consiliului Concurenţei, condiţiile ca această tranzacţie să fie supusă verificărilor instituţiei presupun ca cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi într-o operaţiune de concentrare economică să depăşească echivalentul în lei a 10 milioane de euro. Pentru acest lucru, e nevoie de cel puţin doi agenţi economici implicaţi în operaţiune care să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4 milioane de euro.
Concurenţa tot mai mare pe piaţa intermedierilor la bursă şi implicit nevoia de diversificare a gamei de servicii oferite clienţilor vor determina tot mai multe case de brokeraj să se îndrepte spre jucători mai mari. Un exemplu recent este intenţia SSIF Broker, a treia casă de brokeraj ca mărime, de a fuziona cu alte două societăţi de la mijlocul clasamentului, respectiv HTI Valori Mobiliare şi Compania Română de Investiţii Investco. Societatea care va rezulta din această operaţiune va fi al doilea jucător de pe piaţa de capital, după ING Securities.
Profiturile SSIF-urilor au scăzut în primul semestru
În prima parte a anului, majoritatea SSIF-urilor mari s-au confruntat cu scăderea ratelor de rentabilitate comparativ cu sfârşitul anului trecut. Situaţia a fost generată de concurenţa acerbă. Ca şi în sistemul bancar, companiile de brokeraj duc o luptă intensă pentru un portofoliu cât mai mare de clienţi, în perspectiva concurenţială dată de integrarea europeană. Numai că acest aspect a cauzat multora dintre societăţi un declin al rentabilităţilor.
Totuşi, analiştii susţin faptul că această politică nu va fi totuşi o carte perdantă pentru business. şi asta pentru că efectele pozitive vor fi înregistrate pe termen lung. Astfel că SSIF-urile, care au preferat să obţină profituri consistente prin practicarea unor comisioane mai ridicate, în viitor se vor vedea nevoite să se alieze cu societăţile de tranzacţionare mari, care le vor oferi siguranţa unui portofoliu de clienţi.