Intarzierea reformelor lasa o marja de manevra limitata in deciziile economice

* Reducerea arieratelor s-a datorat unor masuri cosmetice * Pretul platit de exportatori pentru succesul dezinflatiei - disproportionat de mare * Majorarea salariilor din ultima parte a anului trecut va avea impact deplin in acest an

- Domnule guvernator, cum a fost anul economic 2004 pentru Romania?
- Pentru economia romaneasca, anul recent incheiat a fost cel mai bun de dupa 1989. A fost obtinuta o rata de crestere sustinuta, de circa 8% in termeni reali, concomitent cu reducerea ratei inflatiei la 9,3%. Cu toate acestea, cresterea deficitului de cont curent la peste 6% din produsul intern brut (PIB) si intarzierea reformelor structurale de adancime lasa pentru anul 2005 o marja de manevra limitata autoritatilor in deciziile de politica economica pe care le vor avea de urmat.
Si mai problematice sunt mentinerea cererii din partea unor activitati ineficiente -, a caror restructurare nu s-a produs, asa cum fusese programat - ca si mentinerea problemei arieratelor, a caror reducere s-a datorat si unor masuri cosmetice, precum anularea penalitatilor, care nu rezolva problema de fond si induce hazard moral si selectie adversa.
- Cum de a mai scazut rata inflatiei in aceste conditii expansioniste?
- Desigur, explicatiile sunt mai complicate si ele nu pot omite faptul ca s-a platit un pret evident pentru aceasta reducere a ratei inflatiei cu o treime: majorarea deficitului contului curent si reducerea marjei de competitivitate a exportatorilor romani.
Personal cred ca pretul platit de exportatori pentru succesul dezinflatiei din 2004 este disproportionat de mare, dar ca efortul remarcabil depus in anul trecut pentru ca inflatia sa ajunga pentru prima oara dupa 1989 la o singura cifra a meritat sa fie facut.
- Totusi, cel putin in ultima parte a anului, principalul factor antiinflationist a fost faptul ca BNR a intarit substantial cursul leului...
- Sa nuantam. BNR a lasat ca fortele pietei sa duca la intarirea leului, pentru ca, ajungand la un nivel confortabil al rezervelor internationale, si-a permis acest lucru.
Am fost categoric ajutati de faptul ca in cursul anului 2004 s-a produs o crestere semnificativa a influxurilor de valuta din alte operatiuni decat cele de comert exterior. La aceasta au contribuit, convergent: remiterile valutare ale romanilor care lucreaza in strainatate; intrarile de capital, ca urmare a privatizarilor si a altor investitii directe; intrarile de capital speculativ, pentru plasamente in active mobiliare si imobiliare. Ca urmare a acestor evolutii, treptat problema principala pentru BNR a devenit limitarea ritmului de apreciere reala a leului, datorata ofertei valutare in exces. Nu este cazul sa ne amagim: exista riscul ca deficitul balantei comerciale sa conduca la o pozitie nesustenabila a balantei de plati, ceea ce ar putea genera un flux masiv de capital in sens invers, cu efecte negative persistente.
- Aprecierea neasteptata a leului a generat un val de critici la adresa BNR. Cum se va reflecta aceasta evolutie in ansamblul societatii romanesti?
- In general si intre anumite limite, aprecierea leului este o tendinta pozitiva, un lucru de dorit pentru orice tara. O data cu aprecierea monedei nationale, toate activele tarii - pamantul, cladirile, investitiile etc. - isi sporesc valoarea fata de strainatate. Este greu de acceptat ca aprecierea leului in 2004 a fost neasteptata. Mai degraba aprecierea leului a fost un fenomen care nu a fost crezut, nici dupa ce el s-a intamplat. In fapt, aprecierea monedei nu este un panaceu, iar actiunea ei nu este nelimitata. Prima limita este data, desigur, de insasi dimensiunea influxurilor valutare autonome. Acestea nu pot creste la nesfarsit, iar daca dezechilibrul contului curent al balantei de plati devine cronic, la un nivel considerat de piata ca nesustenabil, intrarile financiare se pot converti in iesiri, inrautatind sever situatia. A doua limita vine din capacitatea economiei de a continua sa genereze exporturi si sa reziste la ieftinirea importurilor. Daca datorita influxurilor autonome temporare aceste limite sunt atinse, deteriorarea balantei comerciale si, impreuna cu aceasta, a contului curent, pot ajunge la niveluri nesustenabile.
- Cum vedeti anul 2005 in plan economic?
- Favorabil, cu obligatia unui mix de politici deosebit de prudente, atat ca urmare a nivelului de pornire al principalilor indicatori macroeconomici, cat si a tintelor ambitioase asumate pentru acest an. Continuarea unei cresteri economice sustinute, concomitent cu reducerea ratei inflatiei obliga la adoptarea unor politici atent calibrate.
Obiectivul primordial al Bancii Nationale este continuarea procesului de dezinflatie. Tinta de 7 la suta in decembrie 2005 fata de decembrie 2004, ce urmeaza a fi reconfirmata impreuna cu guvernul, reprezinta o etapa calitativ noua in normalizarea cadrului macroeconomic si in apropierea de standardele europene in materie.
- Ce masuri are in vedere BNR pentru contracararea eventualelor efecte negative ale relaxarii fiscale asupra procesului de dezinflatie si contului curent?
- Marja de manevra a BNR pentru a contracara presiunile inflationiste din campul nemonetar este extrem de limitata in 2005, deoarece dobanzile sunt la niveluri inca ridicate, iar cursul leului s-a apreciat destul de mult. Dificultatea cea mai insemnata in acest demers este data de faptul ca ritmul foarte inalt de crestere a cererii interne din 2004 continua si in 2005. Astfel, majorarea insemnata a salariilor reale, operata in ultima parte a anului trecut, va avea impact deplin in 2005; reducerea impozitelor directe suplimenteaza venitul disponibil; intrarile de capital, sub forma de investitii directe sau speculative, tensioneaza, la randul lor, cererea solvabila interna. Singura componenta insuficient fructificata in 2004, ca si in anii precedenti, ramane accelerarea restructurarii economiei si, pe aceasta cale, reducerea semnificativa a deficitelor cvasifiscale.