Institutele de cercetare devin miză pe piaţa imobiliară

de cercetare care îşi mai desfăşoară acum activitatea beneficiază de sedii şi terenuri care valorează sume importante pe piaţa imobiliară. şi pentru ca drumul către aceste achiziţii să

de cercetare care îşi mai desfăşoară acum activitatea beneficiază de sedii şi terenuri care valorează sume importante pe piaţa imobiliară. şi pentru ca drumul către aceste achiziţii să fie cât mai lin, AVAS a elaborat un proiect de lege prin care normele specifice de privatizare a institutelor de cercetare sunt considerate desuete şi, prin urmare, anulate.
În fapt, miza din spatele urgentării procesului de privatizare a institutelor pare a fi una strict imobiliară, mai ales dacă avem în vedere că locaţiile sunt foarte bine poziţionate. Pentru experţii imobiliari şi nu numai, să deţii terenuri în zone precum Autostrada Soarelui, Autostrada Bucureşti-Piteşti, Floreasca, Ateneul Român sau Pantelimon reprezintă adevărate tunuri imobiliare. Potrivit unor surse din piaţa imobiliară, institutele şi terenurile aferente reprezintă "super-piese". "Cine are conexiunile şi răbdarea să pună mâna pe aşa ceva face o afacere-beton pentru că ridicarea unei asemenea clădiri necesită costuri imense", ne-au declarat sursele citate. Printr-o notă de fundamentare adresată guvernului, preşedintele AVAS, Răzvan Orăşanu, propune vânzarea institutelor de cercetare rămase în proprietatea statului, iar pentru urgentarea procesului recomandă renunţarea la normele specifice care până acum s-au aplicat în cazul privatizărilor din domeniu. Este vorba tocmai de normele care prevedeau obligaţiile cumpărătorului unui institut de cercetare: să păstreze numărul de salariaţi pe o perioadă de cinci ani, să facă investiţii etc. Practic, este vorba despre anularea aceloraşi norme elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi AVAS, şi adoptate tocmai pentru a preveni încheierea unor privatizări dezastruoase de genul celor finalizate până în 2002. "Prin aceste norme a fost subliniată diferenţa, pentru că activitatea de cercetare nu poate fi privatizată ca orice societate", ne-a declarat Radu Minea, preşedintele Federaţiei Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare.

Situaţia institutelor de cercetare privatizate fără norme specifice
Din 57 de societăţi comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, în 34 dintre acestea nu se mai desfăşoară activităţi de cercetare. Dintre cele 34 de societăţi, 30 au închiriat clădirile, iar 4 şi-au înstrăinat în totalitate activele corporale, respectiv terenuri şi construcţii.

Planul de afaceri este eliminat
Prevederile proiectului prin care se modifică HG 2193/2003 elimină obligaţia cumpărătorului de a realiza un volum de investiţii care să asigure viabilitatea activităţii, iar asociaţiile de salariaţi nu mai sunt considerate precalificate în procesul de privatizare. În plus, vânzarea acţiunilor nu se mai face prin negociere cu selecţie pe bază de oferte tehnice. În opinia lui Minea, dar şi a reprezentanţilor patronatului din domeniu, vânzarea prin negociere asigură păstrarea şi dezvoltarea activităţii de cercetare, dat fiind că prevedea referiri clare la investiţiile din surse proprii sau atrase, modalitatea de plată, aportul de capital, dar şi planul de afaceri. În nota de fundamentare a acestui proiect, Orăşanu pune modificările aduse pe seama urgentării procesului de privatizare: "În vederea urgentării procesului de privatizare, s-a considerat necesară modificarea şi completarea legislaţiei în materie de privatizare, precum şi abrogarea expresă a unor dispoziţii legale căzute în desuetudine sau care prezintă aspecte de contradictorialitate."Preşedintele Autorităţii pentru Cercetare ştiinţifică, Anton Anton, este de părere că proiectul iniţiat de AVAS nu înseamnă neapărat şi punerea lui în aplicare. "Suntem în discuţii cu reprezentanţii AVAS. Eu nu sunt pentru păstrarea intactă a acestor norme, dar sunt pentru păstrarea activităţii de cercetare, acolo unde ea există", ne-a declarat Anton.