Institutele de cercetare din agricultură, ţinte imobiliare

"Altoită" prin retrocedări abuzive, staţiunea pomicolă Băneasa a pierdut jumătate din terenuri Directorii staţiunilor de cercetare susţin că institutele au ajuns victime ale

"Altoită" prin retrocedări abuzive, staţiunea pomicolă Băneasa a pierdut jumătate din terenuri

Directorii staţiunilor de cercetare susţin că institutele au ajuns victime ale retrocedărilor ilegale. Zeci de hectare sunt restituite unor persoane care nu au avut teren în perimetrul unităţilor, dar primesc pământ în compensare.

Directorii institutelor de cercetare acuză oficialităţile că lasă unităţile destinate activităţilor ştiinţifice pradă retrocedărilor ilegale şi că, în trei ani, din cele 59.000 hectare au mai rămas aproape 43.100 de hectare. Secretarul general din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Sin, spune că institutele nu se opun actelor de retrocedare, ci doar acelor cazuri de compensare în care terenurile staţiunilor de cercetare intră în posesia unor persoane care au avut proprietăţi în alte zone unde nu mai pot fi retrocedate.

De asemenea, oficialii institutelor de cercetare susţin nu au acces la actele doveditoare pe baza cărora se face retrocedarea, iar comisiile judeţene de fond funciar decid cât şi de la cine să se ia teren, fără a se respecta legea.

20 hectare, evaporate prin retrocedare

Directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, Adela Bărbulescu, spune că unitatea se află sub presiunea retrocedărilor şi din cele 61,87 hectare au mai rămas doar 26,51 hectare, potrivit datelor existente la Primăria Sectorului 1, sau 28,76 hectare după datele de la Administraţia Domeniului Public.

Pe piaţa imobiliară, un metru pătrat în zonă se vinde cu 2.500 de euro, astfel că institutul unde se cultivă caişi şi piersici valorează peste 700 milioane de dolari, pe câtă vreme activitatea de cercetare este deficientă, staţiunea din Băneasa având pierderi de cinci milioane de lei.

Pentru a se opri retrocedările, conducerea institutului a solicitat Administraţiei Domeniilor Statului trecerea terenului din concesiune în administrare, numai că decizia este amânată. Adela Bărbulescu spune că anul trecut a obţinut prin hotărâre de guvern trecerea terenului în administrare, numai că decizia nu a fost publicată în "Monitorul Oficial", căci a fost retrasă sub pretextul unor rectificări.

În lipsa unui statut clar al staţiunii se fac presiuni de retrocedare, unele chiar violente după cum spune directoarea staţiunii. La sfârşitul lui ianuarie, Iulian Capeti, soţul fostei directoare a agenţiei Bancorex, filiala Lipscani, Ana Capeti, a forţat intrarea în unitatea de cercetare şi a distrus 1,18 hectare cultivate cu 736 pomi, iar după ce a fost reclamat la poliţie i s-a întocmit dosar penal.

Institutele au rămas şi fără angajaţi

Institutele de cercetare nu rămân doar fără terenuri, ci şi fără angajaţi. Gheorghe Sin spune că angajaţii pleacă spre institutele privare, unde sunt mult mai bine plătiţi. Aşa se face că, din 2.800 de angajaţi, doar jumătate au mai rămas la stat.

Iar lupta pe piaţa cercetării devine din ce în ce mai dură. Argumentul suprem cu care vin specialiştii de la staţiunile de cercetare este că speciile create la noi sunt mult mai bine adaptate la condiţiile meteo şi nu mai necesită aclimatizare, cum se întâmplă în cazul celor de afară. Pe lângă aceasta, în staţiunile statului sunt păstrate specii valoroase din domeniu care au rezultat în urma unor cercetări de zeci de ani.

Retrocedări fără acte

O situaţie de retrocedare asemănătoare celei de la Băneasa există şi la Fundulea sau la Institutul de Cercetări pentru Taurine de la Baloteşti. Gheorghe Sin susţine că aici au existat solicitări de retrocedare pentru 1.300 de hectare, dar, potrivit actelor solicitantului, acesta putea justifica doar 487 hectare.

Chiar şi aşa, de la Staţiunea de Cercetări au fost retrocedate 1.400 hectare prin hotărâre de guvern. Gheorghe Sin spune că nu de fiecare dată se pot verifica actele, deoarece legea nu permite acest lucru. La Institutul de la Fundulea, Prefectura Călăraşi a dispus luarea a 2.000 de hectare pentru a fi retrocedate unor persoane care nu au avut teren în acea zonă.

Asociaţie interprofesională în industria laptelui

Procesatorii din industria laptelui şi crescătorii de bovine vor forma o asociaţie interprofesională, în care ar putea fi cooptaţi şi retailerii, variantă discutată săptămâna trecută, la o întâlnire cu ministrul agriculturii, Dacian Cioloş.

Potrivit lui Dorel Secară, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine, propunerea a venit din partea ministrului agriculturii, Dacian Cioloş, iar asociaţia s-ar ocupa de stabilirea preţului de referinţă la lapte şi alte decizii. El a adăugat că procesatorii şi crescătorii se vor întâlni din nou la Ministerul Agriculturii miercuri, 19 martie, când va fi discutat şi statutul juridic al asociaţiei.

Procesatorii s-au declarat de acord cu înfiinţarea asociaţiei, a spus Secară. Asociaţia îşi propune să identifice soluţii pentru dezvoltarea domeniului producţiei şi prelucrării laptelui, în condiţiile impuse de legislaţia europeană şi mediul concurenţial de piaţă. (Mediafax)

Cercetarea, în cifre

6 institute naţionale de cercetare - 6.000 hectare
11 institute de ramuri - 4.900 hectare
43 staţiuni de cercetare - 29.000 hectare
13 staţiuni de sistem - 3.200 hectare