Insolvenţa în România duce la faliment

Peste 90% din societăţile comerciale intrate în procedura de insolvenţă îşi închid activitatea. Majoritatea firmelor autohtone care invocă incapacitatea de plată îşi închid afacerea, în timp ce în Franţa sau în SUA o treime dintre ele reuşesc să se salveze.

Pentru mulţi oameni de afaceri români, intrarea în procedură de insolvenţă generală le închide businessul, deşi prin insolvenţă se pot reorganiza şi scăpa de creditori.  Doar anul trecut, din cele peste 21.000 de companii intrate în procedură de insolvenţă, peste 90% sunt falimentare, potrivit lui Arin Octav Stănescu, managing partner casa de avocatură Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii.

Potrivit legii, intră în procedură de insolvenţă o firmă cu o datorie mai mare de 30.000 de lei şi care a depăşit cu 30 de zile data scadentă la care trebuia să efectueze ultima plată către creditori. Pentru firmele care încearcă să-şi salveze afacerea, următorul pas este procesul de reorganizare. Aici este inclus planul de afaceri şi programul de plată al creanţelor, precum şi măsurile de punere în aplicare al acestuia.

Reorganizarea,aplicată „după ureche"

Pe toată durată restructurării firmei, creditorii nu-şi pot executa silit debitorii.

 „Dobânzile creanţelor sunt îngheţate, iar debitorul are posibilitatea de a plăti timp de patru ani, eşalonat, o parte din datoriile vechi", arată Radu Lotrean, partner coordonator al Casei de Insolvenţă Transilvania. Mai mult, furnizorii de servicii, de electricitate, gaz  sau telefonie, nu au dreptul să sisteze furnizarea acestora pe timpul procedurii. Dacă la noi firmele care intră în procedură de reorganizare judiciară pot fi numărate pe degete, în Franţa sau SUA, numărul acestora ajunge la 25% din cele aflate în insolvenţă, potrivit lui Alexandru Rusu, avocat partener la societatea de avocatură bpv Grigorescu.

„În SUA au avut loc numeroase reorganizări în multe domenii, de la retail până la companii aeriene şi auto, firmele reuşind să redevină profitabile dupa ce s-au aflat la un pas de faliment", explică Bogdan Belciu, managing partner la firma de consultanţă A.T Kearney.

De exemplu, KMart, al treilea retailer din SUA, şi Delta Airlines au reuşit să se reorganizeze.

În România însă, nici măcar firmele care încearcă să implementeze un plan de restructurare nu au mari şanse de succes. Şi asta pentru că societăţile îşi fundamentează „salvarea" afacerii pe o creştere iluzorie a cifrei de afaceri.

„Ştim că firmele cu probleme vin din sectorul construcţiilor şi din retail. Avem exemplul Ultra Pro sau hipermarketurile Pic. Când propui un plan de reorganizare, trebuie să-ţi revii în şase luni. E greu de crezut că un hipermarket ar fi putut să-şi revină atât de repede, în condiţiile în care puterea de cumpărare scade", arată Rusu.

Ultra Pro, un faliment aşteptat

Expansiunea rapidă a afacerilor din sectorul construcţiilor sau din retail i-a determinat pe mulţi să investească agresiv, fără a avea un plan de afaceri pe termen lung, iar băncile au finanţat aceste afaceri prea uşor. Un exemplu este K Tech Ultra Pro, care în urmă cu doi ani era cel mai mare retailer IT&C autohton, şi care va fi declarat falimentar în martie, potrivit Geaninei Oancea,partener în cadrul BDO Business Restructuring, administratorului judiciar al retailerului.

Societatea a acumulat datorii de 121 de milioane de lei şi, în ciuda eforturilor de reducere a costurilor operaţionale, încasările companiei s-au ridicat la doar 56 de milioane de lei în primele şase luni din 2009.

„Dezvoltarea vânzărilor online şi reducerea drastică a cererii pentru produse IT din ultimii doi ani au diminuat veniturile societăţii, iar volatilitatea cursului de schimb a dus în cele din urmă la incapacitate de plată", explică Oancea. K Tech a avut venituri de 312,86 milioane de lei în 2008.

Numărul angajaţilor, redus cu 40% 

Dacă Ultra Pro este în pragul falimentului, retailerul Flamingo este în plin proces de reorganizare. După ce în în ultimii doi ani grupul şi-a dublat cifra de afaceri, în primele nouă luni din 2009 Flamingo a trecut pe minus. Pierderea de 35 de milioane de lei a scos la suprafaţă costurile suportate de companie din cauza extinderii nemăsurate a magazinelor. Şi asta cu atât mai mult cu cât explozia businessului s-a făcut pe banii băncilor, Flamingo având datorii de 32 de milioane de euro la bănci.

Printre măsurile de eficientizare a afacerii luate de Flamingo se numără reducerea cu 40% a numărului de angajaţi şi micşorarea suprafeţelor magazinelor. Acum, nivelul cheltuielilor reprezintă doar 37% din nivelul înregistrat anul trecut. Potrivit reprezentanţilor companiei, retailerul are nevoie de o infuzie de capital de cinci milioane de euro pentru a intra pe profit operaţional.

De ce dă greş planul de restructurare

Societăţile de reorganizare mai „bat" un cui la sicriul businessurilor autohtone. „O altă problemă pentru care planul de restructurare al companiei dă greş la noi este lipsa de experienţă a firmelor de restructurare, sistemul românesc încurajează mai degrabă lichidarea firmelor decât restructurarea lor ", arată Bogdan Belciu, managing partner la firma de consultanţă A.T Kearney. 

Riscurile procedurii de reorganizare judiciară

Printre problemele pe care le ridică această procedură se numără pierderea partenerilor de afaceri. Debitorul poate fi chiar eliminat de pe piaţă de concurenţi dacă printre creditorii săi se află şi jucători din domeniu. Astfel, creditorii pot respinge planul de reorganizare, deşi este viabil şi pentru asta nu trebuie să justifice votul exprimat.