Insolvenţa Hidro: tertip sau dezastru de management?

Remus Vulpescu, preşedintele CA al Hidroelectrica, justifică intrarea în insolvenţă prin „dezastru de management“. Analiştii cred că decizia este o manevră pentru a scăpa de „băieţii deştepţi“

Astăzi este primul termen de judecată în care Tribunalul Bucureşti hotărăşte dacă Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, intră în insolvenţă, în urma cererii depuse vineri de compania de stat. Deşi luni, ziua în care a fost publicată pe portalul Tribunalului cererea, nimeni din Consiliul de Administraţie (CA) al companiei nu ştia nimic de această decizie, ieri, reprezentanţii Hidroelectrica au ieşit la rampă, într-o conferinţă de presă, pentru a explica motivul acestui demers.

Remus Vulpescu, preşedintele CA al Hidroelectrica şi şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a justificat cererea de intrare în insolvenţă prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor.
Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde de lei la 3,18 miliarde de lei. Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, la 2,6 miliarde lei.

„Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, vânzarea de active, diminuarea unor capacităţi de producţie sau alte speculaţii privind vânzarea şi naţionalizarea companiei", a declarat Vulpescu. Întrebat dacă Hidroelectrica a avansat o propunere privind adminsitratorul judiciar, preşedintele CA al companiei a răspuns afirmativ, dar nu a dorit să ofere alte informaţii.

El a adăugat că la companie a existat „un dezastru de management", iar cererea către tribunal a fost fundamentată pe situaţia financiară a Hidroelectrica, subliniind că procedura insolvenţei nu este o „strategie" sau un „tertip". În urmă cu două săptămâni, directorul general al Hidroelectrica, Dragoş Zachia, a fost înlocuit în funcţie de Ştefan Gheorghe, fost director din grupul CEZ România. Zachia a preluat conducerea companiei în noiembrie 2010, de pe poziţia de director de exploatare în Hidroelectrica. De asemenea, noul Guvern a schimbat în urmă cu o lună membri Consiliului de Administraţie.

Negocierile cu „băieţii" nu au fost sistate

Mai mulţi avocaţi susţin însă că decizia Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica de a cere insolvenţa este o modalitate de a scăpa de contractele bilaterale semnate de compania de stat cu aşa-zişii „băieţi deştepţi" care cumpără energie la un preţ mult mai mic decât cel de pe piaţa reglementată OPCOM.

Asta după ce Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, dar nu a prezentat până în prezent rezultatele finale ale acestei operaţiuni. „Dacă nu este o decizie luată în mod independent de consiliul de Administraţie, ci andosată de Guvern, este una foarte deşteaptă pentru că se poate ajunge uşor la terminarea contractelor prin care energia era luată angro de anumite companii la preţuri mult mai mici decât preţul pieţei", explică avocatul Gheorghe Piperea.

El a explicat că legea insolvenţei loveşte toate contractele semnate în urmă cu mai puţin trei ani cu o prezumţie de fraudă, iar contractantul, în cazul de faţă „băieţii deştepţi", trebuie să facă dovada de nevinovăţie. Astfel, contractele care sunt în derulare pot fi anulate printr-o singură notificare a administratorului judiciar.

Întrebat despre implicaţiile procedurii insolvenţei asupra contractelor bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi „băieţii deştepţi", şeful CA a spus că „noi nu asociem în momentul de faţă aceste contracte bilaterale cu procedura de insolvenţă", o eventuală ajustare a acordurilor urmând să fie decisă de „autorităţile şi organele competente", respectiv judecătorul sindic, adunarea creditorilor şi administratorul judiciar. El a adăugat că nu doreşte să facă speculaţii pe această temă, iar, în prezent, negocierile privind contractele bilaterale „nu au fost oficial sistate".

Sindicatul dă în judecată membrii CA

Hidrosind, sindicatul Hidroelectrica, a anunţat ieri că va acţiona în instanţă membrii Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica în urma deciziei acestora de a cere insolvenţa companiei. „Vom face plângere penală împotriva membrilor CA pentru subminarea economiei naţionale deoarece intrarea Hidroelectrica în insolvenţă este o măsură cu caracter profund anti-românesc şi nu este nicidecum îndreptată împotriva «băieţilor deştepţi», cum se încearcă să se inducă opiniei publice" se arată într-un comunicatul al Hidrosind. Sindicatele au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintelui României şi primului ministru să intervină şi să garanteze numirea în fruntea Hidroelectrica a unor persoane din interiorul acesteia.

Sindicaliştii cataloghează decizia drept „o manevră a managementului societăţii", adăugând că „Hidroelectrica nu dispune de suficiente lichidităţi, dar dispune de active foarte atractive: hidrocentralele ţării". Totuşi, Vulpescu a dat ieri asigurări că nu vor fi închise hidrocentrale şi nici nu vor fi vândute. „Nu vom vinde active, nu vom închide uzine, nu vom închide grupuri, nu vom închide hidrocentrale. Nu avem în vedere să dăm afară din angajaţii Hidroelectrica", a spus Vulpescu.

Privatizarea „nu mai pare posibilă"

Avocatul Gheorghe Piperea susţine că intrarea Hidroelectrica în proces de insolvenţă ar presupune anularea planului de privatizare a companiei de stat. Hidroelectrica a fost propusă de către autorităţi în acordul cu FMI printre cele şase companii pe care statul s-a angajat să le listeze la bursă sau să le privatizeze. În cazul Hidroelectrica urma să fie listat un pachet de 10% din acţiuni.

Legat de privatizarea companiei, Vulpescu a spus că procesul nu a fost abandonat, însă o listare până la finele anului „nu mai pare posibilă". Totuşi, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, a declarat ieri că, din punct de vedere tehnic, privatizarea Hidroelectica rămâne în picioare, intrarea în insolvenţă fiind o procedură judiciară. „Reorganizarea este o procedură judiciară. Ca urmare, din punct de vedere tehnic răspunsul meu este că este o procedură fezabilă (privatizarea - n.r.)", a spus Isar.

"Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, vânzarea de active sau diminuarea unor capacităţi de producţie."
Remus Vulpescu preşedinte CA Hidroelectrica

Hidroelectrica în cifre

- Profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane de lei, la 6,4 milioane de lei.
- Veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde de lei la 3,18 miliarde de lei.
- Cheltuielile au crescut în 2011 de la 3,02 miliarde de lei la 3,14 miliarde de lei.
- Datoriile pe termen scurt s-au majorat cu 900 de milioane de lei în 2011, de la 1,7 miliarde de lei la 2,6 miliarde de lei.
- Datoriile pe termen lung au urcat cu 200 de milioane de lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.