Inflaţia nu arată scumpirile reale

Preţurile influenţate de Banca Naţională s-au majorat mai rapid decât rata raportată de Institutul Naţional de Statistică Aderarea ţării la Uniunea Europeană a adus o premieră din

Preţurile influenţate de Banca Naţională s-au majorat mai rapid decât rata raportată de Institutul Naţional de Statistică

Aderarea ţării la Uniunea Europeană a adus o premieră din punctul de vedere al procesului dezinflaţionist: ianuarie este prima lună în care creşterea anuală a preţurilor libere a depăşit rata inflaţiei. Iar diferenţa dintre cei doi indici s-a păstrat şi în luna februarie, chiar dacă inflaţia a coborât la un minim istoric.

Dacă excludem din calculul inflaţiei preţurile administrate de stat - utilităţi, medicamente, bilete CFR, poştă, abonament radio-TV - şi cele volatile - legume, fructe, ouă şi combustibili - rezultă un indicator ce urmăreşte evoluţia preţurilor libere - cum ar fi unele produse alimentare (pâine, carne, peşte, lapte), îmbrăcăminte şi încălţăminte sau unele servicii. Adică acele preţuri care sunt influenţate de politica monetară a Băncii Naţionale. Iar dacă până la finele anului trecut, rata anuală a inflaţiei a fost peste indicele de creştere al preţurilor libere (CORE2), noul an a adus o inversare a celor două rate. Astfel, în timp ce Institutul Naţional de Statistică anunţa o rată anuală a inflaţiei de 4,01% la nivelul lunii ianuarie, indicele anual al preţurilor libere raportat de Banca Naţională era de 4,79%. Iar pentru februarie, lună în care rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,81%, indicele CORE2 este în jurul a 4,6%. Iar aceste evoluţii se suprapun peste scăderea dobânzii de politică monetară a BNR, mişcare ce a surprins o parte din mediul financiar. Matei Păun, analist economic, a declarat pentru Adevărul că, în contextul în care dobânzile sunt în scădere, deficitul comercial şi, implicit, cel de cont curent se adânceşte, iar economia înregistrează un ritm de creştere de aproape 8%, mult peste nivelul potenţial, este imposibil să nu existe presiuni inflaţioniste. "Iar dacă acestea nu apar în cifre, nu înseamnă că nu există, ci numai că nu avem capaciatea de a le surprinde", adaugă Matei Păun.

Cele mai pesimiste aşteptări par să se apropie

Recent, analiştii de la Danske Bank susţineau că, prin decizia de a reduce dobânda de politică monetară de la 8,00% la 7,50%, oficialii Băncii Naţionale "se joacă cu focul". Asta pentru că dezechilibrele economiei româneşti ar putea genera o depreciere puternică a monedei naţionale. "O criză este inevitabilă. Singura întrebare este când se va petrece şi cu ce amplitudine", subliniază Matei Păun. Totuşi, de la momentul deciziei BNR şi până ieri, leul s-a apreciat cu circa 0,3% în faţa euro şi a coborât, din nou, sub pragul de 3,35 lei/euro. Evoluţie a fost înregistrată în contextul aprecierii valutelor din regiune. Astfel, forintul maghiar şi zlotul polonez s-au apreciat, ieri, comparativ cu euro chiar mai puternic decât leul românesc. Mai mult, cele mai multe estimări indică o tendinţă de întărire a politicii monetare în unele state din Europa Centrală şi Est. Spre exemplu, ultimele estimări publicate de grupul UniCredit indică majorarea dobânzii de politică monetară în ţări precum Polonia, Slovenia sau Letonia. Iar dacă ţinem cont că marii investitori străini iau deciziile pentru viitoarele plasamente la nivel regional, este posibil ca, pe termen scurt, moneda naţională să continue să se aprecieze. Ceea ce nu face decât să majoreze riscul unei scăderi bruşte a cursului de schimb.

Mai mult, criza economică din ţara noastră ar putea veni nu numai din partea evoluţiilor interne, ci şi din partea celor din mediul internaţional. "Iar ceea ce va face sau nu va face Banca Naţională sau guvernul ar putea să accentueze efectele crizei", conchide analistul economic.