Industria textilă se luptă pentru supravieţuire

Piaţa de textile din România se află într-o stare de criză în acest moment, pe fondul invaziei de produse, la preţuri foarte mici, venite din Asia, precum şi a scăderii forţei de muncă

Piaţa de textile din România se află într-o stare de criză în acest moment, pe fondul invaziei de produse, la preţuri foarte mici, venite din Asia, precum şi a scăderii forţei de muncă odată cu migraţia personalului către Uniunea Europeană.
Mai mult, odată cu aderarea la UE, această criză se aşteaptă să se acutizeze, deschiderea graniţelor semnificând cale liberă pentru muncitorii din textile către alte ţări europene, unde salariile sunt de câteva ori mai mari. Odată cu instalarea "fenomenului Asia" (inundarea pieţei cu produse la preţuri foarte mici, care creează o concurenţă neloială fabricanţilor de textile de calitate) la nivel local, se aşteaptă ca piaţa românească de textile, evaluată în prezent la circa 9,5 miliarde de euro, să piardă două miliarde de euro din valoare în următorii ani. O mare parte din firmele care activau pe acest segment au dat faliment în ultimii doi ani. În condiţiile în care textilele sunt una dintre principalele ramuri de export ale ţării noastre, jucătorii rămaşi pe piaţă caută soluţii pentru a ieşi dintr-o situaţie ce pare fără ieşire.
Investiţii în calitate sau reducerea costurilor
Compania de textile Iaşitex, unul dintre primii zece jucători de pe piaţa românească de profil, a făcut investiţii masive în ultimii ani în retehnologizare, pentru a putea ţine piept competiţiei venite din Asia.
"Ne-am dat seama de ceva timp că se va ajunge în această situaţie. Am făcut investiţii pentru că singurul loc unde putem fi mai tari decât chinezii este la produsele de calitate superioară", a declarat Gheorghe Căescu, director general al Iaşitex. Compania este cel mai mare furnizor de textile din această zonă a Europei pentru gigantul suedez Ikea şi a cumpărat în urmă cu aproximativ doi ani şi fabrica Novatex din Ploieşti. Noua fabrică activează acum sub numele de Nova Textile, iar cele două entităţi produc ţesături din bumbac şi de tip bumbac, iar Căescu estimează o cifră de afaceri cumulată pentru anul acesta de 35 mil. de euro. O problemă pe care o semnalează directorul Iaşitex este, pe de altă parte, lipsa de mână de lucru. Cele două locaţii pe care le coordonează au un număr total de 2.500 de angajaţi.
"Vom face lohn în Republica Moldova. Suntem în discuţii cu trei fabrici, dintre care cu una lucrurile sunt aproape de materializare", spune Căescu. Potrivit acestuia, noua strategie îi va suplini cam 400 de anagajaţi pe care ar fi fost nevoit să îi utilizeze în România.
Firma Pasmatex a făcut o altă mişcare - vizează vânzarea fabricii pe care o deţine în centrul oraşului Timişoara pentru a se reloca în zona liberă. Explicaţia constă, conform Mariei Grapini, director general al companiei, în încercarea de a reduce costurile prin crearea unui sediu pe un singur nivel, în loc de trei, cât are cel actual. Noua fabrică va necesita o investiţie de circa patru milioane de euro, în timp ce, pentru vechiul sediu, Pasmatex ar putea încasa până la 15 milioane de euro. "Pe un singur nivel, cât va avea noua clădire, putem să ne eficientizăm producţia. Se pierdea foarte mult timp mergând de la un etaj la altul", explică Grapini. Pe de altă parte, şi compania lui Grapini se confruntă cu lipsa forţei de muncă. "Nu stăm bine deloc. Nu ne mai găsim mână de lucru. Timişoara este oraşul cu cel mai mic şomaj din Europa Centrală şi de Est din câte ştiu", spune ea. Pentru a aduce muncitori în fabrică, Pasmatex are autocare speciale care fac trasee prin judeţul Timiş. "Sperăm să reuşim să eficientizăm producţia după relocare, pentru a reuşi să suplinim lipsa de personal", a mai spus Grapini. Compania are în prezent aproximativ 700 de angajaţi, după ce a renunţat anul trecut la peste 100 de persoane.