Industria românească nu se grăbeşte să facă economii la energie

Deşi legea obligă companiile din industria energofagă să elaboreze un plan de reducere a consumurilor de energie, prea puţini s-au grăbit să respecte această cerinţă. Mai mult, nici

Deşi legea obligă companiile din industria energofagă să elaboreze un plan de reducere a consumurilor de energie, prea puţini s-au grăbit să respecte această cerinţă. Mai mult, nici implicarea statului în această direcţie nu este una foarte reuşită.

La şapte ani de la apariţia legii privind eficienţa energetică, din peste 400 de întreprinderi, cu un consum foarte ridicat de energie electrică, foarte puţine s-au ocupat serios să facă aceste planuri de eficienţă energetică, cu măsuri de economisire a energiei. Cu toate acestea, situaţia industriei româneşti din punctul de vedere al consumului energetic este gravă, creându-i acestui sector probleme de competitivitate. Nici privatizarea industriei nu a determinat modificări importante în ponderea consumului de energie, ceea ce înseamnă că s-a făcut o restructurare "nesănătoasă", cu investiţii puţine în echipamente performante. Raportat la celelalte ramuri ale industriei româneşti, industria chimică are indicatorul de intensitate energetică cel mai defavorabil, de 15 ori mai mare decât în ţările dezvoltate.

Stimulente fiscale pentru ceilalţi

Deşi statul şi-a asumat reducerea consumului de energie la nivel naţional cu 3,5% pe an, este discutabil în ce măsură această ţintă va fi atinsă atât timp cât întreprinderile nu au acest plan de eficienţă energetică. Mai mult, statul nu a venit cu o politică de stimulente fiscale şi financiare, aşa cum se aplică în alte ţări, a declarat, ieri, în cadrul unui seminar, Corneliu Rădulescu, vicepreşedinte al Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE). "Noi am încercat de multe ori să promovăm instrumente de sprijin, dar întotdeauna a fost o reticenţă foarte mare din partea Ministerului Finanţelor de a aborda o astfel de politică. Fără o iniţiativă de promovare a eficienţei energetice şi a resurselor regenerabile printr-o politică de stimulente fiscale şi financiare, nu se vor putea atinge ţintele pe care ni le propunem", a afirmat Rădulescu. Reprezentantul ARCE a dat exemplu guvernul din Olanda, care a creat un fond special cu bani de la buget prin care sunt acordate stimulente fiscale şi financiare celor care doresc să îşi reducă consumul de energie. "Acest fond finanţează integral auditurile energetice în industrie. Întreprinderile care, în urma auditurilor, încep să aplice măsuri, prin achiziţie de echipamente, îmbunătăţiri tehnologice, beneficiază de o reducere cu 20% a impozitului pe profit. Peste tot în ţările europene acest gen de facilităţi se aplică de ani de zile şi nu ştiu de ce în România acest lucru nu se poate face", a adăugat Rădulescu.

Soluţiile trebuie luate rapid. Pentru că, deşi industria românească a fost ajutată în trecut de preţul scăzut al energiei electrice, precum şi de costul mic al forţei de muncă, situaţia a început să se schimbe. Preţul electricităţii la utilizatorii industriali s-a majorat cu 91% în ultimii patru ani, aflându-se acum în apropierea mediei UE. În acelaşi timp, importurile de gaze naturale au crescut şi a crescut şi factura pentru aceste importuri.