Industria farmaceutică va creşte, anual, în medie, cu 10-15%

Piaţa farmaceutică din ţara noastră a crescut în acest an cu 19% faţă de anul trecut. Reprezentanţii din sector estimează, pentru sfârşitul lui 2006, o valoare totală a cifrei de afaceri

Piaţa farmaceutică din ţara noastră a crescut în acest an cu 19% faţă de anul trecut. Reprezentanţii din sector estimează, pentru sfârşitul lui 2006, o valoare totală a cifrei de afaceri de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Petru Crăciun, preşedintele companiei de cercetare, Cegedim, anticipează că, în următorii 3-5 ani, media de creştere anuală a pieţei de farmaceutice se va situa între 10-15%. Preşedintele producătorului american de medicamente, Eli Lilly, Marius Savu, este însă ceva mai optimist. "Eu cred că piaţa de farmaceutice va creşte cu circa 30% pe an. Cu un nivel prognozat de 10-15%, ne-ar trebui două-trei decenii pentru a ajunge la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană", a declarat Savu, în cadrul congresului PharmaBusiness.
Retailul a susţinut creşterea pieţei
Creşterea pieţei din acest an a fost dictată de evoluţia sectorului de retail, care a înregistrat o uşoară revenire, după curba descendentă de la începutul anului. "În interiorul retailului, medicamentele prescrise de medici urmează trendul de creştere al pieţei totale, în timp ce OTC-urile, respectiv medicamentele fără prescripţie, au înregistrat o rată de creştere de 20%, a declarat Crăciun. În ceea ce priveşte evoluţia pe grupe de produse, se evidenţiază o revenire a vânzărilor pe segmentul medicamentelor inovatoare, după declinul accentuat de la sfârşitul anului trecut şi începutul anului în curs, în timp ce solicitările pentru produsele generice, în speţă copiile produselor inovatoare, s-au majorat cu 25-30%. Cele mai solicitate medicamente pe piaţa autohtonă sunt cardiovascularele şi produsele pentru afecţiunile nervoase.
În prezent, cheltuielile cu medicamentele pe cap de locuitor se situează la o treime faţă de cele din Ungaria, nivel foarte redus comparativ şi cu celelalte state membre ale UE. În mediul urban, bugetul alocat achiziţionării de produse farmaceutice se ridică la 100 de euro, în timp ce în mediul rural acesta coboară sub 50 euro. La nivel regional, România se află pe locul patru din punctul de vedere al interesului investitorilor în sectorul farmaceutic, fiind devansată de Rusia, Estonia şi Letonia, dar înaintea Cehiei, Poloniei şi Sloveniei.
În opinia reprezentantului Cegedim, acest lucru se justifică prin percepţia mai bună asupra valorii pieţei, dar şi a unei perspective de creştere pozitivă. Potrivit specialiştilor din sector, piaţa de farmaceutice autohtonă este una destul de tânără, atunci când vine vorba de prezenţa multinaţionalelor, o maturizare fiind aşteptată abia după 1 ianuarie 2007.
Farmaciştii ar putea fi atraşi peste graniţă
Principala problemă cu care industria farmaceutică riscă să se confrunte, după aderare, este forţa de muncă. Pe fondul salariilor mari oferite de farmaciile europene, există posibilitatea ca, după integrarea ţării noastre, o bună parte a personalului autohton să plece peste graniţă.
"Trebuie să tragem un semnal de alarmă în ceea ce priveşte retailul, pentru că un salariu de câteva mii de euro ne poate răpi farmaciştii, domeniu în care, oricum, suntem deficitari din punct de vedere al personalului", consideră Dragoş Dinu, preşedintele grupului olandez A&D Pharma, cel care deţine în România distribuitorul farmaceutic Mediplus şi reţeaua de farmacii Sensiblu.
Salariul unui farmacist român este cu 2-3,5% mai mare decât salariul mediu din România, dar cu mult sub cel practicat în UE, motiv pentru care, chiar şi personalul calificat în acest domeniu din Republica Moldova a refuzat să lucreze în ţara noastră, preferând ţări precum Franţa sau Italia.
În prezent, în ţara noastră există un număr de aproximativ 8.000 de farmacişti, raportat la 5.000 de farmacii. 24% din acestea se află în mediul rural, mediu în care activează şi 20% din medici.

40 miliarde de dolari, pentru cercetare
La nivel mondial, sumele alocate pentru cercetare, în acest domeniu, s-au ridicat în 2004 la 40 miliarde de dolari, media produselor noi lansate annual fiind de 15-20. În general, faza de cercetare clinică pentru un produs farmaceutic durează în medie 6-7 ani, în timp ce etapa de aprobare pentru lansarea în piaţă a ajuns de la trei ani la un an şi jumătate. Medicamentele neurofarmacologice sunt cele care necesită cea mai lungă perioadă de cercetare, respectiv 12 ani, dintre care şapte ani sunt rezervaţi aprobării, pe locul doi situându-se anticanceroasele, pentru lansarea cărora este nevoie de aproximativ 10 ani. Cardiovascularele necesită o perioadă de cercetare ceva mai redusă, circa cinci ani, în timp ce aprobarea durează doar un an şi jumătate. În ceea ce priveşte rata de succes a medicamentelor existente pe piaţă, antiinfecţioasele sunt cele mai eficiente în tratarea afecţiunilor. "Antiinfecţioasele au o rată de succes de 40%, medicamentele oncologice şi imunologice de 27,2%, cele respiratorii de 19%, în timp ce produsele pentru tratarea bolilor cardiovasculare au o eficienţă de 15%", a declarat Dan Zaharesccu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).