Începe concursul de frumuseţe în faţa FMI

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Partidele politice se întrec în măsuri economice pe care vor să le propună finanţatorilor externi. Oficiali din Finanţe spun că ţintele de deficit bugetar nu sunt negociabile. În acest context, planurile politicienilor de reducere a fiscalităţii nu au susţinere financiară.

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene începe astăzi, la Ministerul de Finanţe, a şasea evaluare a Programului Economic încheiat cu Guvernul Boc. Partidele politice, atât din arcul guvernamental, cât şi din Opoziţie, îi aşteaptă pe finanţatorii externi cu mai multe propuneri ce vizează, în special, sfera taxelor şi a impozitelor.

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a declarat că va prezenta un program care se concentrează pe reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 12% şi a contribuţiilor de asigurări sociale la 41%, de la 44% în prezent. De partea cealaltă, PSD a inclus în programul de guvernare alternativ introducerea unei cote progresive de impozitare, în trei trepte. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că reducerea contribuţiilor ar trebui luată în calcul pentru viitor.

Ialomiţianu le taie elanul

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat ieri, la Palatul Parlamentului, că vor fi menţinute cotele actuale de impozitare, cu atât mai mult cu cât acestea stau la baza startegiei fiscal-bugetare. „Am elaborat strategia fiscal-bugetară pe o cotă unică de 16% şi TVA de 24%. Acestea sunt cotele de impozite care au stat la baza strategiei, pe acest lucru mergem în continuare", a spus oficialul.

Propunerile politicienilor ating şi sfera salarială. În plus, există abordări diferite chiar în sânul Coaliţiei. Astfel, PDL vrea majorarea salariului minim la 700 de lei şi o creştere unitară a salariilor bugetarilor, în 2011, cu 14%. UDMR, însă, propune o recuperare în trepte a procentului pierdut de angajaţii sectorului public odată cu tăierea celor 25%.

Din această cauză, Guvernul nu a ajuns la un consens în privinţa legii salarizării unitare în 2011 şi aşteaptă precizările FMI. „Nu ne-am înţeles încă pe salarizarea unitară. Există mai multe variante de lucru, dar aşteptăm punctul de vedere al Fondului", a declarat, pentru „Adevărul", senatorul UDMR Verestoy Attila.

Şi în privinţa bugetului pe 2011, FMI va avea ultimul cuvânt. Cabinetul Boc a analizat, în linii mari, proiectul de buget pe anul viitor, dar din draft lipsesc o serie de date, cum ar fi măsurile de compensare a impozitului minim.

Ţintele nu se negociază

Aplicarea măsurilor propuse de PDL, de pildă, ar aduce o gaură la buget de 2,2 miliarde de euro. Banii ar putea fi, teoretic, acoperiţi fie prin majorarea ţintei de deficit bugetar pentru 2011, fie prin tăierea fondurilor de investiţii. Prima variantă este exclusă.

Oficiali din Ministerul Finanţelor  au precizat, pentru „Adevărul", că renegocierea ţintei de deficit bugetar pentru anul viitor este exclusă, iar Guvernul nu va cere nici modificarea ţintei pentru acest an. Economiştii spun, la rândul lor, că ambele soluţii de „compensare" a eventualei aplicări a acestor măsuri sunt greşite.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, orice propunere în acest moment trebuie să ţină cont de o restricţie majoră, respectiv de continuarea procesului de consolidare fiscală. „Acest proces este obligatoriu, fiindcă România nu poate finanţa deficite de peste 6%", a spus Dumitru.

Potrivit strategului-şef al Saxo Bank, Christian Blaabjerg, vizita FMI este extrem de importantă, fiindcă, în mod evident, România este dependentă pe termen scurt de fondurile furnizate de Fond.

„Acest lucru este cât se poate de sigur, pentru că în două dintre cazurile precedente finanţarea FMI a fost suspendată şi, în ambele situaţii, am asistat la corecţii bruşte ale cursului euro-leu şi ale preţurilor CDS-urilor", a spus Blaabjerg.

Oficialul a precizat că, având în vedere agitaţia de pe scena politică de la sfârşitul anului trecut şi simplul fapt că obligaţiunile guvernamentale pe 10 ani se tranzacţionează la un randament de 7% puncte, de această dată este timpul să se ofere rezultate politice.

„Până în prezent, actualul guvern pare să urmeze planul, însă nu putem să nu remarcăm că acest lucru nu-i este tocmai profitabil în termeni de popularitate", remarcă economistul. Acesta spune, însă că altă soluţie nu există. „Alternativa? Investitorii vor cere o cu totul altă primă de risc decât cea aplicată în prezent pentru a investi în România", a subliniat Blaabjerg.

Fără derogări pentru arierate

„Îmi va fi foarte greu în boardul Fondului să mai susţin pentru a şasea oară o derogare în domeniul arieratelor. A existat un sprijin având în vedere că am compensat cu acele plăţi de două miliarde lei către sectorul de sănătate", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, într-un interviu pentru Hotnews.ro. Acesta a recunoscut că arieratele reprezintă o problemă structurală.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite