Încălzirea globală, noua polemică mondială

În timp ce prinţul Charles trage alarma, preşedintele ceh, Vaclav Klaus,nu crede în scenariile catastrofice Încălzirea globală - un pericol real sau un scenariu mondial? Există voci

În timp ce prinţul Charles trage alarma, preşedintele ceh, Vaclav Klaus,nu crede în scenariile catastrofice

Încălzirea globală - un pericol real sau un scenariu mondial? Există voci care spun că efectul de seră serveşte mai degrabă unor interese economice.

În urmă cu câteva zile, prinţul Charles al Angliei a dat un ultimatum de un an şi jumătate pentru stoparea încălzirii globale care, în opinia sa, este rezultatul defrişărilor în regiunile tropicale. Casa Albă, preşedintele Franţei, actualul premier rus,Vladimir Putin, sunt primele autorităţi cărora prinţul Charles le-a cerut în mod public să se alăture campaniei sale.

Companii internaţionale de renume au fost rugate să se implice în acţiunile pe care Coroana Britanică le va iniţia pentru a stopa tăierea pădurilor. În cel puţin 18 luni, pericolul încălzirii globale ar putea fi înlăturat, crede prinţul Charles, dacă aceste păduri, considerate "sistemul de aer condiţionat al întregii planete", vor fi cruţate.
Specialiştii încălzirii globale au configurat deja modificările prin care va trece planeta în următoarea sută de ani.

Conform raportului IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) publicat în 2007, gheţarii vor dispărea, iar potopul biblic nu va mai fi doar o întâmplare de demult, petrecută în unele părţi ale Globului. În acelaşi timp, alte regiuni vor fi afectate de secetă.

La nivel global, resursele de apă vor fi deficitare, situaţie care va genera foamete, colapsuri economice şi războaie. Furtunile tropicale vor deveni mai puternice, cu viteze ale vântului foarte mari şi cantităţi mari de precipitaţii. În plus, bolile generate de virusuri mutante vor afecta întreaga planetă. O pătrime din speciile de plante, insecte şi animale vor dispărea, ceea ce va afecta habitatul uman într-un mod ce nu poate fi prevăzut sub toate aspectele.

Raportul IPCC a atras atenţia că mediul urban, preferat din ce în ce mai mult de populaţia lumii, va fi cel mai afectat dacă nu se iau măsuri riguroase de eficientizare a resurselor de apă, igienizare şi aprovizionare. În linii generale, în Europa se vor agrava diferenţele între regiuni privind resursele naturale, mai ales apa. Inundaţiile, eroziunile coastelor maritime, incendiile vor devasta arii întinse.

Zonele de munte vor fi afectate de retragerea gheţarilor, de reducerea stratului de zăpadă şi de dispariţia unor specii. Conform scenariului cel mai sumbru, 60% din speciile existente în unele zone vor dispărea până în 2080. Sudul Europei se va confrunta cu temperaturi estivale foarte mari, secete, reducerea debitelor de apă, a potenţialului hidroenergetic, incendii şi scăderea dramatică a arealului agricol. Din punctul de vedere al sănătăţii, se vor înmulţi cazurile de alergii şi afecţiuni gastrointestinale şi bolile cardiovasculare.

În America Latină, pădurile tropicale vor deveni savane până în 2050, iar multe din terenurile agricole vor deveni aride, ceea ce va duce la foamete. Schimbarea regimului de precipitaţii şi dispariţia gheţarilor vor afecta bazinele de apă potabilă, agricultura şi producţia de energie.

America de Nord va fi afectată de incendii vaste, de scăderea debitului de apă în unele regiuni şi de inundaţii în altele, de tornade şi uragane foarte puternice, iar zonele de coastă vor suferi cel mai mult.

În Africa, până în 2020, între 75 şi 250 milioane de oameni vor fi afectaţi de lipsa apei. În unele ţări africane, terenurile agricole se vor reduce cu până la 50%. Malnutriţia şi bolile tropicale vor face ravagii. Regiunile de coastă maritimă vor deveni riscant de locuit din cauza creşterii nivelului mării şi a eroziunilor, până în 2100.

Asia va fi afectată de scăderea debitului apelor. Bazinele râurilor mari din centrul, sudul, estul şi sud-estul Asiei îşi vor reduce dramatic volumul până în 2050. Regiunile de coastă şi deltele, foarte populate, vor deveni riscant de locuit din cauza inundaţiilor şi a furtunilor. Mortalitatea din cauza afecţiunilor gastrointestinale va deveni foarte ridicată în estul, sudul şi sud-estul Asiei.

Australia şi Noua Zeelandă vor pierde mult din biodiversitate, iar Bariera de Corali va fi grav afectată. Până în 2030, problemele legate de resursele de apă vor trece la Departamentul de Securitate Naţională, în sudul şi estul Australiei şi în Northland, Noua Zeelandă. Furtunile vor mătura coastele maritime, zone extrem de populate.

Un sfert din speciile de plante şi de vertebrate vor dispărea până în 2037

Raportul IPCC nu este deloc liniştitor. Efectele încălzirii globale sunt treptate şi există posibilitatea ca guvernele lumii să ia măsurile necesare pentru ca populaţia să se adapteze noilor condiţii, dar aceste măsuri ţin de strategie, finanţe, educaţie, ajutor, elemente care nici în prezent nu sunt uşor manevrabile. Aşa că sociologii se aşteaptă mai degrabă la conflicte militare pentru rezolvarea acestor probleme decât la măsuri preventive.

Războaiele petrolului au început deja. Petrolul, combustibilul fără de care civilizaţia actuală nu ar putea exista, va cunoaşte, conform raportului IPCC, un moment de vârf, după care va începe declinul. Momentul când va începe declinul se numeşte "Hubbert's Peak", după numele geofizicianului american M.King Hubbert, care a prevăzut, încă din 1949, că "era petrolului" se va sfârşi mult mai repede decât se spera. "Hubbert's Peak" a fost stabilit a avea loc între 2008 şi 2018. Majoritatea specialiştilor speră ca acest moment să vină după 2020.

După această dată, producţia de petrol va intra într-un declin ireversibil, ceea ce va aduce recesiune la nivel global, cu posibile conflicte între naţiuni. Peste problema petrolului se suprapun altele, generate de încălzirea globală. Iată cum arată calendarul previziunilor pentru următoarele decenii:

2020. Inundaţiile vor afecta întreaga Europă, pe de o parte, dar unele zone se vor confrunta cu lipsa precipitaţiilor. Aceste zone îşi vor pierde calitatea solului necesară agriculturii, reducându-se dramatic suprafaţa terenurilor agricole. La nivel global, IPCC estimează că suprafaţa terenurilor agricole se va reduce cu 50%, iar populaţia Globului va ajunge la 7,6 miliarde de locuitori. Dacă nu se vor lua măsuri de asigurare a hranei, lumea se va întoarce la primitivism, când lupta pentru hrană va fi pe viaţă şi pe moarte.
2030. Incidenţa bolilor digestive va creşte cu 5% în regiunile din lumea a treia, iar această "categorie" va include toate ţările care nu au implementat un sistem de alimentaţie sănătoasă. Populaţia Globului va număra 8,3 miliarde de locuitori.

Încălzirea globală va distruge gheţarii din zonele temperate, din munţii ecuatoriali, conform raportului lui Richard Taylor, de la University College din Londra. În ţările în curs de dezvoltare, populaţia urbană se va dubla şi se va ajunge la aproape 4 miliarde de orăşeni, iar în ţările dezvoltate, populaţia urbană va creşte cu 20%. Toată această goană după habitatul urban va deregla întreg ecosistemul şi va înmulţi necesităţile energetice, care nu vor putea fi acoperite.

2040. Marea Arctică nu va mai avea sloiuri de gheaţă pe timp de vară, iar iarna, acestea se vor reduce dramatic. Specialiştii olandezi cred că acest lucru nu se va întâmpla înainte de 2060.
2050. Gheţarii mici alpini vor dispărea cu totul, iar cei mari îşi vor reduce volumul cu 30 până la 70%.

Cercetătorul Roland Psenner, de la Universitatea din Innsbruck, estimează că gheţarii alpini vor dispărea complet până în 2037. Australia se va confrunta cu un număr mare de decese din cauza căldurii, între 3.000 şi 5.000 pe an. Cei mai afectaţi vor fi oamenii cu vârste peste 65 de ani. Rata mortalităţii în New York, cauzată de probleme cardiace provocate de căldură, va fi de 1.000 pe an. În Marea Britanie, frigul va fi cauza principală a deceselor în rândul populaţiei.

Populaţia Globului va ajunge la 9,4 miliarde de locuitori, dar terenurile agricole se vor reduce cu încă 20% în estul şi sud-estul Asiei şi cu 30% în centrul şi sudul continentului. Biodiversitatea va fi dramatic afectată, o pătrime din speciile de plante şi de vertebrate vor dispărea, conform specialiştilor de la Universitatea din Toronto.

2070. Cum gheţarii vor dispărea, iar zonele afectate de secetă vor creşte, producţia de electricitate de la hidrocentrale va scădea. În Europa, puterea hidrocentralelor va scădea cu 6%, iar în zona bazinului mediteranean, cu 50%. Căldura, uscăciunea vor duce la secete prelungite şi risc crescut de incendii pe arii tot mai mari, în special în bazinul Mediteranei, vestul SUA, sudul Africii şi nord-estul Braziliei.

2080. În timp ce unele zone ale Globului se vor deşertifica, altele vor fi afectate de inundaţii. Cercetătorii prevăd că 20% dintre locuitorii riverani vor fi afectaţi de inundaţii. 100 de milioane de oameni ce locuiesc în zone de coastă marină, pe insule mici sau în delte vor fi afectaţi anual de furtuni tropicale şi valuri devastatoare.

Populaţia din aceste zone va fi atunci în jur de 5 miliarde. În 2080, între 1,1 şi 3,2 miliarde de oameni vor fi afectaţi de lipsa apei şi peste 600 de milioane, de foamete. Nivelul mării va creşte, inundând o parte din New York, Coney Island, mare parte din Brooklyn şi Queens, porţiuni din Long Island City, Astoria, zonele joase din Manhattan şi estul insulei Staten, conform unui raport al NASA. În 2085, 3,5 miliarde de oameni vor fi afectaţi de febră hemoragică.

2100. Multe ecosisteme vor ajunge în situaţii-limită, de adaptare forţată sau distrugere. Nivelul dioxidului de carbon din atmosferă va fi mai mare decât a fost vreodată în ultimii 650.000 de ani. PH-ul oceanului va descreşte cu până la 0,5 unităţi, cel mai mic nivel din ultimele 20 de milioane de ani, ceea ce va afecta dramatic organismele marine cu cochilie şi coralii.

Stratul de permafrost al Terrei se va încălzi, emiţând şi mai mult dioxid de carbon. Până la 30% dintre speciile care existau în 2007 vor dispărea.

Sunt state europene mici care flutură mai tare "cauza", cu scopul de a se număra printre favorite
Vaclav Klaus

Şi România trebuie să se adapteze

Referindu-se la zona temperată, din care face parte şi România, raportul ICPP recomandă populaţiei adaptarea la un nou stil de viaţă. Bucătăria tradiţională, bazată pe carne, ar trebui folosită în anotimpurile mai reci, iar în verile caniculare ar trebui să adopte bucătăria mediteraneeană, bazată pe crudităţi (legume şi fructe), peşte şi ulei de măsline, care fortifică plămânii, ferindu-i de multe alergii.

Ţăranii, în majoritate crescători de păsări şi animale, deci mediu alergen, trebuie să cureţe mai des adăposturile acestora, să le trateze de diferite insecte dăunătoare şi să-şi protejeze căile respiratorii, când muncesc la câmp şi la cosit. De regulă, au o alimentaţie mai sănătoasă decât orăşenii, consumând ghiveciuri, ciorbe de legume, salate.

Încălzirea globală afectează stratul îngheţat al pământului, situat sub suprafaţă, ceea ce duce la deformarea terenurilor, putând cauza mari probleme. Înclinarea şi curbarea terenului afectează construcţia caselor, instalaţiile de tratare a apelor. Deplasările de teren afectează conductele de apă, iar scufundările de teren afectează grav şoselele, căile ferate, chiar cursurile de apă.

Vegetaţia este cu atât mai necesară, rădăcinile viguroase fiind ca o reţea de susţinere a solului. Japonezii consolidează unele terenuri şi prin injectare cu ciment. Românii trebuie să se obişnuiască să construiască locuinţe bine consolidate, pe fundaţii adânci, cu acoperişuri bine ancorate. Şi să se revină la clasicele livezi de lângă casă. În oraşe, susţine Raportul ICPP, cea mai mare greşeală este să se taie pomii pentru lărgirea şoselelor sau pentru amenajarea spaţiilor de parcare.

"Încălzirea globală, propagandă de tip comunist"

Într-un dialog cu cititorii ziarului "Financial Times", având la bază ultima sa carte, "Ce este periclitată, clima sau libertatea?" , Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei, demontează "gogoriţa" schimbării climei, dezvăluind interesele ce stau în umbra acestei isterii globale. Interese ce ameninţă libertatea, economia de piaţă şi prosperitatea.

Conform preşedintelui ceh, problema schimbării climei este cercetată mai mult social decât ştiinţific, iar reducerea emisiei de gaze va aduce schimbări dramatice în planul afacerilor, în primul rând. De exemplu, primele "tunuri" se vor da în domeniul asigurărilor, pentru că oamenii vor vrea să-şi asigure bunurile, dar companiile vor creşte cota, din moment ce riscul este deja public.

Vaclav Klaus consideră încălzirea globală un fenomen real, dar care nu este cauzat de om într-o asemenea măsură încât acesta să o poată combate eficient, iar "soluţiile" sunt propuse nu de comunitatea oamenilor de ştiinţă, ci de anumite grupuri, sponsorizate de guverne, care sunt în căutare de beneficii, nu de adevăr.

Rezultatele cercetărilor sunt controversate, ca să nu mai pomenim de specialiştii care, dimpotrivă, susţin că vine peste noi o nouă eră glaciară, nu o încălzire globală. Pentru care omenirea, iarăşi, nu este pregătită, afirma Klaus.

Normele de reducere a efectului de seră vor afecta mecanismele de funcţionare a pieţei, cerere şi ofertă, care ar trebui să nu fie controlate de nimeni, cu atât mai puţin de politicieni. "Aşa era pe vremea comunismului", remarca preşedintele ceh. Se pare că "centralizarea" a tot ce este vital pare a fi un obiectiv al liderilor lumii de azi.

Fazele iniţiale de implementare a măsurilor de reducere a efectului de seră vor costa numai SUA trilioane de dolari. Cât vor costa în ţări mici din Europa şi ce înseamnă, de fapt, aceşti "paşi" de reducere a efectului încălzirii, nimeni nu ştie. Pe preşedintele ceh îl sperie cei care se laudă că au înţeles despre ce e vorba. Pentru că la "costuri" nu intră în calcul doar banii, ci impactul asupra agriculturii tradiţionale şi asupra modului de viaţă al unor popoare întregi.

"Calculele prezentate sunt absurde şi nu au nicio valoare reală", conchide preşedintele ceh. Cele mai dezvoltate naţiuni, logic, şi cele mai mari producătoare de "efect de seră" vor să impună popoarelor din sfera lor de influenţă anumite norme de piaţă, dar mai întâi le culpabilizează global pentru efectul de seră.

"De genul ăsta de propagandă comunistă m-am <> în primii 48 de ani din viaţa mea", spune Vaclav Klaus. Însă, nu acuză numai marile puteri de gogoriţa climatică. "Sunt state europene mici care flutură mai tare <> , cu scopul de a se număra printre favorite".

Oare ce se urmăreşte prin politica efectului de seră, care afectează toate naţiunile? Preşedintele ceh crede că este doar un vehicul prin care se urmăreşte aducerea la putere, la nivel global, a unor guverne socialiste.

Pentru asta, orice propagandă cu implicaţii sociale globale, ca virusul gripei aviare, ca sfârşirea resurselor naturale, ca suprapopularea planetei, este bună şi trebuie să fie pe agenda politicienilor de stânga. "Aceasta nu este în favoarea globalizării activităţilor umane, cu care sunt de acord, ci pentru o formă de conducere globală, ceea ce nu pot accepta", a subliniat Vaclav Klaus. În fond, o conducere globală n-ar fi altceva decât un comunism aplicat la scară totală, întoarcerea la guvernare unică, la organizarea şi manipularea maselor.

Cine câştigă din efectul de seră? Conform lui Vaclav Klaus, în primul rând, specialiştii sponsorizaţi să producă isteria, companiile de asigurări, trusturile de construcţii, politicienii care susţin "gogoriţa" şi care vor avea poziţii bune în guvernele socialiste, organizaţiile care militează pentru răspândirea propagandei.