Încălzirea globală costă 5.500 miliarde de euro

Schimbările climatice cauzate de încălzirea globală ar putea costa mai mult decât cele două războaie mondiale ale secolului trecut sau decât marea criză financiară începută în 1929,

Schimbările climatice cauzate de încălzirea globală ar putea costa mai mult decât cele două războaie mondiale ale secolului trecut sau decât marea criză financiară începută în 1929, arată un raport al guvernului britanic.
Raportul, dat luni publicităţii, are peste 700 de pagini şi a fost întocmit de fostul vicepreşedinte al Băncii Mondiale, Nicholas Stern, la cererea ministrului britanic de finanţe, Gordon Brown. Studiul recomandă reglementarea unei pieţe internaţionale pentru tranzacţiile cu emisii de noxe şi avertizează asupra nevoii urgente de a semna un nou protocol cu privire la reducerea emisiilor de gaze poluante, în 2007, şi nu în 2010-2011, aşa cum se plănuia iniţial.
Raportul, care abordează pentru prima dată consecinţele economice ale încălzirii globale, şi nu cele legate de mediu, arată că, dacă statele lumii nu vor lua măsuri imediate, costurile pe care toată omenirea le-ar suporta, în urma schimbărilor climatice, se ridică la 5.490 de miliarde de euro. Potrivit lui Stern, suma globală care ar trebui folosită în combaterea poluării este de 1% din PIB-ul mondial, adică 275 de miliarde de euro. Economistul mai spune că lipsa de control asupra modificărilor climatice ar putea forţa 200 de milioane de oameni să-şi părăsească ţările în care trăiesc.
Dacă emisiile de gaze nu vor fi reduse, până în 2050, cu 60-80 de procente, sub nivelul dinainte de 1990, costurile impactului climatic ar putea fi însă de 5 până la 20 de ori mai mare, afirmă "The Observer", care citează raportul guvernului britanic. Astfel, cele mai bune metode de a face progrese în lupta împotriva încălzirii globale sunt: dublarea investiţiilor în cercetarea din domeniul tehnologiilor "verzi", nepoluante, şi mărirea costurilor la emisiile viitoare de gaze, pentru a forţa reorientarea agenţilor poluanţi către alternativele nepoluante.
Prin comparaţie, în prezent, ţările lumii cheltuiesc, anual, 1.000 de miliarde de dolari pentru industria de apărare, adică echivalentul a 2,5% din PIB-ul mondial, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetare în domeniul Păcii din Stockholm, citat de "New York Times".
Premierul britanic, Tony Blair, vrea să folosească raportul lui Stern, pentru a anunţa o schimbare dramatică a politicii sale în domeniul încălzirii globale şi pentru a cere semnarea unui alt acord internaţional, pe lângă protocolul de la Kyoto, arată "Financial Times". În ultimii doi ani, Blair a tot recomandat prospectarea unui tratat "Kyoto II", dar s-a confruntat cu o opoziţie puternică din partea Statelor Unite, care evită să impună bariere emisiilor de gaze. Ziarele britanice spun chiar că Blair l-a cooptat pe fostul vicepreşedinte american Al Gore, devenit între timp un militant al mediului, pentru a-l consilia pe această problemă.
Blair va exercita presiuni şi asupra cancelarului german, Angela Merkel, care s-ar putea folosi de funcţia de preşedinte al G8, grupul celor mai bogate naţiuni, pentru a determina celelalte state să semneze un nou acord, pe baza recomandărilor din raportul lui Stern. Luni, ministrul german al mediului, Sigmar Gabriel, şi-a declarat si el suportul referitor la această problemă, spunând că schimbările climatice vor fi foarte sus, pe lista lui de priorităţi, când va prelua, anul viitor, preşedinţia Uniunii Europene şi a G8, în ianuarie 2007.