În ziua referendumului, de la CFR s-a furat cel mai mult

Furturile de materiale de la calea ferată au atins un record exact la 29 iulie, când România politică trepida în febra referendumului. Din datele comunicate de CFR pentru ziaruldeinvestigatii.ro, „în ziua referendumului a avut loc o sustragere importantă, la km 56+800 al magistralei 800 Bucureşti-Constanţa, între staţiile Săruleşti şi Lehliu“.

În acea zi de duminică, „au fost şi conaţionali de-ai noştri care nu şi-au pus întrebări existenţiale despre cum va arăta peisajul politic în următorii ani. Şi-au frecat mâinile de bucurie şi şi-au spus «Deci, să trecem la treabă». La treabă, adică la furat elemente de automatizare, semnalizare şi siguranţa circulaţiei de la calea ferată. Mai ales că zona de siguranţă feroviară din jurul şinelor devenise sat fără câini, de vreme ce, potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, mai mult de jumătate din forţele de ordine ale României au fost însărcinate cu supravegherea procesului electoral. Filtrele poliţiştilor au fost amplasate pe şosele, şi nu pe calea ferată, pentru că, nu-i aşa?, turismul electoral se face cu microbuzul sau autocarul, nicidecum cu trenul“, notează jurnaliştii de la ziaruldeinvestigatii.ro.

Zona fierbinte: Săruleşti-Lehliu

Pe măsură ce se apropia data referendumului, s-a înteţit şi numărul de furturi de la calea ferată, după cum reiese din datele puse la dispoziţia redacţiei ziaruldeinvestigatii.ro de către oficialii CFR SA - compania responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare. Mai mult, „în ziua referendumului, 29 iulie, a avut loc o sustragere importantă, la km 56+800 al magistralei 800 Bucureşti-Constanţa, între staţiile Săruleşti şi Lehliu“.
De altfel, cele mai multe furturi s-au produs pe această magistrală, profitându-se de faptul că în Bărăgan aşezările omeneşti pot fi numărate pe degete.

Întâi la locale, apoi la referendum

Potrivit sursei citate, furturile au început să ia amploare încă din luna iunie, când au avut loc alegeri locale: „Dacă anul trecut valoarea pagubelor produse în această lună a fost de 2,32 milioane de lei, în 2012 cifra a urcat la 4,72 milioane de lei. În iulie s-a furat ceva mai puţin, de «numai» 3,91 milioane de lei, însă oricum mult mai mult decât în aceeaşi lună a lui 2011, când valoarea sustragerilor fusese de 2,62 milioane de lei. Şi în prima jumătate a lunii august furturile au continuat, fiind cuantificate la 1,7 milioane de lei, comparativ cu 1,59 milioane în perioada 1-15 august 2011. În total, în intervalul 1 iunie – 15 august, valoarea elementelor sustrase a fost de 10,33 milioane de lei (apoximativ 2,3 milioane de euro), cu peste 50% mai mult decât valoarea contabilizată în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 6,53 milioane de lei“, arată administratorii portalului.

Inventarul furăciunilor

Se fură tot ceea ce poate fi valorificat la centrele de colectare a fierului vechi. „Oare de ce majoritatea acestora sunt amplasate în imediata vecinătate a căii ferate?“ se întreabă – desigur, retoric – jurnaliştii de la ziaruldeinvestigatii.ro
Oficialii CFR SA au întocmit şi un inventar a ceea ce se fură: „Elementele sustrase reprezintă material mărunt de cale (buloane orizontale şi verticale, tirfoane, plăci metalice de prindere a şinei de traverse), şine cf, contraşine, eclise metalice de prindere a şinelor, platelaje metalice de pod, unităţi luminoase corespunzătoare semnalelor de circulaţie şi manevră, echipament şi aparataj SCB (bobine de joantă, rezistenţe, picheţi, relee, transformatoare, inductori, electromecanisme de macaz etc.), componente ale liniei de contact (cablu purtător, fir de contact, ancorări mediane), cabluri de alimentare şi dependenţă a instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei feroviare, cabluri de telecomunicaţii etc“.

Patronii de autocare jubilează

Aşadar, mai notează ziaruldeinvestigatii.ro, majoritatea furturilor s-a produs în Bărăgan, pe magistrala 800 Bucureşti-Constanţa. Cine mai are de câştigat (pe lângă hoţi) de pe urma acestor sustrageri? Simplu: transportatorii de persoane de pe şosele, pentru că în locul unui tren întârziat călătorii vor prefera întotdeauna autocarul (şi cu gratuitate, în weekend, la "taxările" de la Feteşti, adăugăm noi).
„Efectul furturilor tot mai dese de la elementele de cale ferată aparţinând CNCF CFR SA se reflectă în durata de călătorie şi are repercusiuni directe asupra gradului de satisfacţie a pasagerilor vizavi de serviciul oferit de operatorul feroviar de pasageri. Pe termen mediu şi lung, acest inconvenient poate direcţiona utilizatorii serviciilor feroviare către variante alternative de transport. Pe cale de consecinţă ar putea să se înregistreze şi o scădere a cotei de piaţă a transportului feroviar şi a industriilor conexe din domeniu“, au declarat reprezerntanţii CFR pentru ziaruldeinvestigatii.ro

La autostrăzi se poate, la CFR nu

Dacă mai era nevoie de demonstrat că Ministerul Transporturilor se preocupă de autostrăzi, în timp ce calea ferată este lăsată de izbelişte, iată încă un element în acest sens: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat recent organizarea unei licitaţii pentru selectarea unei firme care să asigure paza pe recent inaugurata autostradă Bucureşti-Ploieşti. Altfel spus, la autostrăzi se poate, la CFR nu.
În fine, ziaruldeinvestigatii.ro reaminteşte că lucrările de modernizare a magistralei feroviare Bucureşti-Constanţa au costat aproape un miliard de euro, iar acum se circulă mai prost ca înainte, din cauza furturilor.