Impozitul minim, încă dorit de Guvern, va fi eliminat la presiunea mediului privat

Impozitul minim, introdus din luna mai a anului trecut, a plecat de la intenţia Guvernului de a reduce evaziunea fiscală. Deşi anunţat ca o măsură temporară, timp de peste un an acest bir a adus venituri la bugetul de stat, lovind, în acelaşi timp, şi firmele care se luptau să supravieţuiască în criza economică.

Impozitul minim s-a născut dintr-un alt bir – aplicat în mai multe state europene – şi anume impozitul forfetar. Greutatea elaborării normelor de implementare, dar şi presiunea unor patronate, au deturnat autorităţile de la formula clasică a forfetarului (impozit pe cifra de afaceri a anumitor domenii nefiscalizate). A luat, astfel, naştere un impozit aplicat „la grămadă”, aplicat în funcţie de veniturile obţinute de firme la 31 decembrie 2009 – an de boom economic.

Contestat de la naştere

La numai o săptămână de la implementare, a început să se vorbească despre anularea impozitului minim. Fostul ministru al IMM-urilor şi „tatăl forfetarului”, Constantin Niţă, declara la 8 mai 2009 că noul bir ar putea fi anulat din toamna lui 2009, în funcţie de performanţele economice viitoare.
Declaraţia lui Niţă venea la numai o lună de la o alta, complet diferită, prin care fostul ministru spunea că taxa forfetară este cea mai bună soluţie de eliminare a evaziunii fiscale şi că introducerea ei ar fi fost oportună din 2010. De altfel, fostul şef al portofoliului pentru IMM a precizat, în mai multe rânduri, că forma de „struţo-cămilă” în care a ajuns ideea lui nu-i aparţine, dând vina pe patronate.

Campanie prelungită

Din acel moment, reprezentanţii patronatelor, dar şi companiile în mod individual, au început o campanie pentru eliminarea impozitului minim, fie prin acţionarea în judecată a Ministerului Finanţelor, fie prin strângerea de semnături pentru ministrul Gheorghe Pogea.

După şase luni de la aplicare, impozitul minim a lăsat aproximativ 56.000 de oameni fără locuri de muncă, după ce 26.000 de firme şi-au încetat activitatea. După şapte luni, măsura fiscală la pachet cu criza a dus la închiderea a 184.000 de firme, potrivit datelor Registrului Comerţului, de aproape 12 ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008.

Ce spunea Fiscul? Majoritatea companiilor care şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate în prima parte a anului nu au avut activitate sau nu au declarat activitatea desfăşurată, respectiv 71.400 firme dintr-un total de 93.542 societăţi închise, potrivit ANAF.
Premierul Emil Boc spunea în ianuarie 2010 că impozitul minim a avut un efect “de deratizare”. „Din totalul firmelor închise, peste 73% erau inactive sau folosite pentru intermedieri ori tranzacţii de fraudă fiscală. Impozitul minim şi-a atins scopul şi a fost necesar, având un efect curativ şi de deratizare a unor ramuri economice. Acum, impozitul va fi regândit şi restrâns la domenii unde trebuie combătută evaziunea fiscală, precum restaurantele şi hotelurile”, a spus Boc, în plenul Senatului.

Şi a venit toamna…

Şeful Executivului a anunţat, ieri, că din toamnă va uşura firmele de birul pe venituri, introdus în mai 2009, şi că va menţine cota unică de 16%. Premierul Emil Boc nu a precizat o dată sigură pentru anularea impozitului minim. Ministrul Adrian Videanu a spus că ar fi vorba despre „1 octombrie sau 1 noiembrie”.

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, declara la sfârşitul lunii iunie că toată lumea, inclusiv Guvernul, îşi doreşte eliminarea impozitului minim, dar deocamdată nu există o soluţie pentru înlocuirea lui. Vlădescu a precizat că veniturile din acest impozit sunt deja incluse în calculul deficitului bugetar de 6,8% din PIB.

O variantă de lucru a experţilor din Finanţe este introducerea impozitului forfetar, pe domeniile de activitate cu evaziune ridicată. Aceasta era, de fapt, intenţia Guvernului şi în 2009, dar ea s-a dovedit mult mai greu de implementat, fiindcă presupunea, printre altele, definirea noţiunii de vad comercial.
Cât s-a încasat?

Contribuabilii în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute în lege, sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.

De la aplicarea Ordonanţei de Urgenţă şi până în prezent, impozitul minim declarat este în valoare de 1,48 miliarde de lei, potrivit datelor furnizate “Adevărul” de ANAF.

La primele trei termene de plată aferente aplicării acestui act normativ (respectiv pentru activitatea din trimestrele II, III şi IV ale anului 2009), s-au realizat venituri totale în valoare de 779,7 milioane de lei, din totalul obligaţiilor constituite prin declaraţiile de impozite şi taxe (983,9 mil.lei).

În trimestrul I din 2010, s-au depus aproximativ 450.000 de declaraţii, însumând obligaţii totale de 504,2 miioane de lei. Până în prezent, s-au încasat efectiv 268,3 milioane de lei şi s-au operat stingeri în valoare de 52,5 miioane de lei, ceea ce reprezintă un total de peste 320 milioane de lei.

Detaliat pe trimestrele anului 2009 situaţia se prezintă astfel:

-    pentru trimestrul II 2009, s-au depus 478.662 de declaraţii, însumând obligaţii totale de 350,8 miioane de lei. Până în prezent s-au încasat efectiv 228,6 miioane de lei şi s-au operat stingeri în valoare de 58,7 milioane de lei, ceea ce reprezintă un total de 287,3 milioane de lei , respectiv 81,90% din declarat.

-    pentru trimestrul III 2009, s-au depus 459.764 de declaraţii, însumând obligaţii totale de 508,2 milioane de lei. Până în prezent s-au încasat efectiv 348,8 milioane de lei şi s-au operat stingeri în valoare de 54,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă un total de 403,4 milioane de lei, respectiv 79,38% din declarat.

-    pentru trimestrul IV 2009, s-au depus 125.759 de declaraţii, însumând obligaţii totale de 124,9 milioane de lei. Până în prezent s-au încasat efectiv 81,0 miilioane de lei şi s-au operat stingeri de opt milioane de lei, ceea ce reprezintă un total de  89 milioane de lei, respectiv 71,26% din declarat.

“În categoria de «stingeri» s-au reflectat compensările cu alte impozite plătite în plus sau cu sumele de TVA de rambursat, operările de deconturi rectificative, reglările de fişe de evidenţă analitică pe plătitor”, a precizat ANAF.