VIDEO Importăm inflaţie prin alimente şi carburanţi

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că indicele preţurilor de consum a fost împins în sus, aproape în totalitate, de segmentul produselor alimentare. Şeful BNR a transmis că producţia internă nu acoperă consumul, deşi cererea este în continuare scăzută. Cu o agricultură imprevizibilă, România importă inflaţie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat ieri că anumite şocuri de natura ofertei au împiedicat dezinflaţia în primul trimestru al acestui an. „Un dezechilibru major, am mai spus-o, vine din faptul că producţia internă nu acoperă consumul", a mai spus şeful băncii centrale. Potrivit acestuia, aproape întregul avans al inflaţiei în primele patru luni s-a datorat segmentului produselor alimentare, care a cunoscut majorări substanţiale de preţuri.

Contradicţie aparentă

Tot guvernatorul a arătat că persistenţa deficitului de cerere va fi, în continuare, principalul factor cu efect dezinflaţionist. „N-aş spune că producţia internă nu acoperă consumul, dar în mod cert, în România, se importă destul de mult alimente. În mod evident avem inflaţie importată", este de părere economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru Chidesciuc. Din calculele BNR, creşterile abrupte ale preţurilor legumelor au determinat, în mare măsură, evoluţiile la nivelul alimentelor.

Într-o comparaţie cu alte şase membre UE din regiune, România a avut, în perioada august 2010-martie 2011, cea mai mare creştere a preţurilor la legume şi al doilea avans la alimente, per ansamblu. Scumpiri au fost şi în sectorul panificaţiei, dar mai mici, pentru că stocurile de grâu au fost ridicate. „Dacă am avea o producţie mai mare, un sistem de distribuţie mai bine pus la punct, probabil că aceste evoluţii internaţionale s-ar fi observat mai puţin", a punctat guvernatorul. România are cea mai mare pondere a alimentelor în coşul de consum, de aici şi impactul puternic asupra inflaţiei.

Îngheţ cu rezerve

Al doilea impact semnificativ pe indicele preţurilor de consum l-a avut majorarea preţurilor carburanţilor. Cauzele identificate de BNR sunt creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizelor. Chiar şi aşa, Isărescu nu vede într-o eventuală îngheţare a preţurilor la carburanţi o măsură benefică. El spune că, după expirarea perioadei de restricţionare, efectele ar fi mult mai ample. Dacă va exista însă o decizie la nivelul UE, România o va adopta „cu reţinerile de rigoare". „Altminteri, dacă suntem într-o regiune în care toată lumea trece graniţa, o ruptură faţă de restul pieţelor nu face altceva decât să aducă bani în buzunarele unor speculatori", a adăugat Isărescu.

Potrivit lui Chidesciuc, ratele de inflaţie cresc peste tot în jurul României, iar în condiţiile în care agricultura românească ţine, în continuare, de Dumnezeu, vom continua să importăm inflaţie. Inflaţia anuală a urcat de la 7,6% în februarie la 8,01% în martie, atingând maximul din august 2008, după ce rata lunară s-a situat la 0,6%, în principal ca urmare a scumpirii cartofilor, fructelor proaspete, zahărului şi combustibililor. BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1%, iar pe cea de anul viitor de la 3,2% la 3,6%.