Ieşim din criză cu salarii mai mici şi preţuri mai mari

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Afacerile industriaşilor, exportatorilor şi prestatorilor de servicii au ieşit pe plus în primele trei luni din acest an, dar puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut dramatic. Scăderea cu peste 10% a consumului de alimente şi scumpirile galopante din primul trimestru al acestui an arată în ce fel iese România din recesiunea statistică.

Datele raportate recent referitoare la evoluţia principalelor sectoare ale economiei în primul trimestru din acest an arată că, faţă de aceeaşi perioadă din 2010, industria a avansat, pe toate palierele, chiar mai bine decât în anii dinaintea crizei, exporturile au crescut spectaculos, iar în sectorul de servicii afacerile sunt pe plus.

Citiţi şi:

Puterea de cumpărare scade abrupt

Astfel că sunt şanse foarte mari ca Produsul Intern Brut să consemneze o creştere care ar putea fi echivalentă cu ieşirea din recesiunea tehnică în care am intrat în toamna anului 2008. Însă comerţul şi construcţiile - sectoarele cele mai apropiate de consumul gospodăriilor populaţiei - sunt în continuare pe minus, ceea ce înseamnă că la nivelul bugetelor de familie ieşirea din criză e încă departe. Unul dintre cei mai sensibili indicatori din acest punct de vedere este volumul vânzărilor cu amănuntul, iar statisticile oficiale arată o scădere a acestuia cu 10,7% la alimente, cu 1,3% la mărfurile nealimentare şi cu 5,1% la carburanţi. Un alt „barometru" al consumului final - volumul lucrărilor de construcţii - indică o scădere cu peste 4%, ceea ce arată că principalul motor al economiei e încă gripat.

Mai săraci cu 9%

Dacă ne întrebăm de unde vin aceste scăderi ale consumului, răspunsul nu poate ocoli fenomenul de slăbire a puterii de cumpărare a românilor. Din 2010 până în 2011, salariile au scăzut continuu, iar preţurile au crescut mai ales din cauza nefericitei majorări a TVA, aplicată de Guvern astă-vară, aducând tot mai multe familii în pragul incapacităţii de plată. Din martie 2010 până în martie 2011, media salariilor a scăzut cu aproape 1%, media scumpirilor a crescut cu peste 8%, astfel că - fie şi numai la nivel statistic - puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu mai mult de 9%. Niveluri extreme, de peste 20%, ale acestui recul au fost consemnate în cazul bugetarilor (medici, profesori, funcţionari), dar şi al artiştilor, care au fost cel mai puternic loviţi de austeritatea impusă anul trecut prin măsurile Cabinetului Boc.

Producţia pentru export încinge industria

Cele mai spectaculoase creşteri din trimestrul I, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt consemnate în industrie şi în comerţul exterior. Datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile au avansat cu aproape 40%, depăşind pragul de 11 miliarde de euro, iar importurile - cu aproape 25%, până la 12,4 miliarde de euro. În acelaşi timp, producţia industrială a crescut cu peste 11%, pe fondul unui avans al vânzărilor cu 24,3%, iar volumul comenzilor noi, cu 26,4% mai mare, anunţă un trend puternic ascendent pentru perioada următoare. Atât de puternic, încât industria se află din nou în faţa fenomenului de supraîncălzire, ca în anii dinaintea crizei, având în vedere că avansul producţiei este la jumătatea celui înregistrat în cazul comenzilor.

Pe de altă parte, câtă vreme construcţiile nu absorb decât o parte infimă din producţia industrială, este clar că industriaşii din România se orientează cu precădere către export. În industrie, singura veste mai puţin plăcută se referă la costurile de producţie, care au crescut cu 11% (martie a fost a doua lună de majorare cu două cifre a acestor preţuri), fapt care preconizează o scumpire a mărfurilor nealimentare începând cu a doua parte a acestui an.

Din trei români, doi au dus-o mai greu

Ultimul sondaj al institutului de cercetare GfK România arată că situaţia finanţelor familiei a fost mai rea în primul trimestru din 2011 decât cea din prima parte a anului 2010 pentru 67% din populaţie.

România în trimestrul I din anul 2011*

Domeniu    Evoluţie

Salariul net    -0,2%
Inflaţia    +2,1%
Salariul real    -2,3%
Comerţ (total)    -5,4%%
Comerţ auto    +4,8%
Comerţ alimentare    -10,7%
Comerţ nealimentare    -1,3%%
Comerţ carburanţi    -5,1%
Servicii    +7,4%
Construcţii    -4,4%%
Producţia industrială    +11,4%
Vânzări industrie    +24,3%
Comenzi noi industrie    +26,4%
Costuri de producţie    +11%
Înmatriculări auto pasageri    -7,7%
Înmatriculări auto mărfuri    +57,9%
Resurse de energie primară    +3,2%
Consumul de electricitate    -2,9%
Exporturi    +39,4%
Importuri    +24,8%

Trufandalele primăverii au încins inflaţia

Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat de la o rată anuală de 8,01% în martie la 8,34% în aprilie, atingând astfel maximul ultimilor doi ani. Un nivel al inflaţiei anuale comparabil cu cel din aprilie 2011 a mai fost consemnat în iulie 2008 (9,04%). Rata lunară a inflaţiei s-a situat, în aprilie, la 0,66% în principal ca urmare a scumpirii cartofilor, fructelor proaspete, zahărului, energiei electrice şi ţigărilor, reiese din datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aprilie, alimentele s-au scumpit cu 0,92% faţă de martie, preţurile mărfurilor nealimentare au avansat cu 0,87%, în timp ce tarifele pentru servicii s-au diminuat uşor, cu 0,42%, datorită în principal aprecierii leului faţă de moneda unică europeană şi dolar. Preţurile fructelor proaspete au înregistrat în aprilie cel mai mare avans lunar, de 7,71%, devenind astfel cu 21,24% mai scumpe comparativ cu finele anului trecut.

Cartofii au continuat să se scumpească în luna aprilie, cu 4,54%, iar preţurile pentru grupa compusă din alte legume şi conserve de legume au urcat cu 1,53%. Preţurile la făină şi mălai au avansat în aprilie cu circa 1,6% faţă de martie, iar zahărul s-a scumpit cu aproape 5%.

Viaţă mai scumpă cu aproape 3% în patru luni

În primele patru luni din acest an, media scumpirilor a fost de 2,83%. Alimentele erau, în luna aprilie, cu 5,08% mai scumpe comparativ cu finele anului trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,5%, în timp ce tarifele pentru servicii au scăzut cu 0,84%.

Datele privind inflaţia au depăşit media aşteptărilor analiştilor economici, pentru a treia lună consecutiv. Economiştii se aşteptau la o creştere a preţurilor de 0,5% în aprilie şi la o rată anuală de 8,2%. Estimările analiştilor s-au situat între 0,3% şi 0,7% pentru inflaţia lunară şi între 8% şi 8,4% pentru rata anuală.

Reamintim că, în cursul săptămânii trecute, Banca Naţională a României a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1% şi aşteptările pentru anul viitor de la 3,2% la 3,6%. Pentru trimestrul doi, banca centrală estimează că inflaţia anuală se va plasa la 8,7%.

8,3% este rata anuală a inflaţiei din aprilie 2011, nivel care nu a mai fost consemnat din iulie 2008.

România are potenţial de creştere economică de 3%

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat ieri că economia României are un potenţial de creştere, în următorii patru-cinci ani, de 3%. Oficialul a subliniat că avansul PIB dinaintea crizei nu era unul sustenabil, de aceea el nu trebuie repetat.

„Va fi o oarecare creştere generată în viitor, însă provocarea pentru care suntem aici este cum să îmbunătăţim această creştere. Previziunile FMI sunt că anul acesta creşterea va fi de 1,5%, anul următor între 3,5 şi 4%, iar în 2013 va fi de 4%", a arătat Franks. El a mai punctat faptul că alţi economişti, inclusiv Comisia Europeană, văd un potenţial sub 3%. „Va fi provocarea-cheie, nu cum vom creşte în următorii doi sau trei ani, ci cum vom creşte pe termen mediu şi lung şi cum vom şti să luăm această cifră de 3% de azi şi să o facem să crească şi mai mult şi să fie sustenabilă", a mai spus şeful delegaţiei FMI.

Calificativ mai bun

Jeffrey Franks crede că ratingul de ţară al României ar putea creşte în următoarele 24 de luni, dacă se continuă reformele asumate de Guvern. Tot el arată că riscul de ţară a scăzut semnificativ, România fiind plasată „într-un grup bun de ţări". „România este trecută pentru o creştere a ratingului de investiţii. Sunt încrezător că dacă politicile continuă să urmeze aşa cum s-a stabilit, în următoarele 24 de luni cred că vom vedea o creştere a ratingului de ţară", a punctat oficialul FMI. Două dintre cele mai importante agenţii de rating plasează România în categoria speculativă, cu perspectivă negativă. Doar Moody's acordă încă un calificativ investiţional României.  Cosmina Croitoru

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite