ING România va avea dublă conducere: preşedinte şi director general. Vezi soluţiile lui Negriţoiu pentru România

ING Bank România va avea din toamnă un sistem dualist de conducere, Mişu Negriţoiu urmând să treacă în poziţia de preşedinte al băncii, iar funcţia de director general va fi preluată de Michal Szczurek, care a condus în ultimii ani divizia de retail de la TMB Thailanda, deţinută de ING.

Mişu Negriţoiu, care a condus banca în ultimii şase ani, a declarat că în grupul olandez există o practică de rotaţie a managerilor, însă o astfel de opţiune nu l-a interesat, preferând o poziţie de preşedinte non-executiv, după 15 ani de activitate în ING România.

"Eu am fost în fruntea băncii de şase ani (...) Am făcut cam tot ce mi-a stat în putere. Nu poţi sta în asemenea poziţie la nesfârşit (...) Valoarea pe care o voi adăuga în anii următori va fi marginală. Am constuit o bancă universală. Noile lucruri nu cred că mai sunt în grija mea, ci a lui Michal, care are o experienţă internaţională, vine cu un background foarte bun", a spus Negriţoiu.

Cine e Michaek Szczurek

Cu o carieră de aproape 20 de ani în cadrul ING, Szczurek (41 de ani), de origine poloneză, a avut un rol semnificativ în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia, apoi, trecând în arena bancară, a restructurat cu succes divizia de Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski, iar în ultimii 3 ani a condus divizia de Retail Banking a TMB Thailanda, una dintre cele mai mari bănci de retail thailandeze, unde ING este acţionar.

"Las conducerea băncii pe mâini bune. Michal Szczurek este un lider tânăr remarcabil care aduce cu sine o experienţă valoaroasă exact în ariile pe care ING intentionează să se concentreze în următorii ani: retail, IMM-uri şi servicii bancare electronice. Sunt sigur ca Michal se va integra uşor in echipă şi că va continua să obţină rezultatele extraordinare cu care ne-am obişnuit", a declarat Negriţoiu.

La primul contact cu presa din România, Szczurek a declarat că, deşi mandatul său va începe în luna septembrie, va fi prezent în bancă din următoarele săptămâni, pentru a se familiariza cu banca şi a înţelege ce se întâmplă în această piaţă.

"Sunt o persoană care susţine creşterea, nu sunt genul de manager care mizează pe tăieri de costuri şi restructurări", a spus Szczurek.

Viitorul director general al ING Bank România a adăugat că este adeptul creşterii organice şi mai puţin al preluărilor, pentru că un astfel de model permite o înţelegere mai bună şi din timp a comportamentului clientului.

Negriţoiu va continua să sprijine activităţile şi organizaţia din România prin noul său rol non-executiv de Chairman al ING Bank România.

Mişu Negriţoiu (62 de ani) s-a alăturat ING Bank in mai 1997. În august 2006 a fost numit Director General al ING Bank şi CEO Wholesale Banking, iar ulterior, în ianuarie 2010, a devenit CEO al ING Bank România.

Soluţii lui Negriţoiu pentru România

Accesarea cât mai multor pieţe din afara UE ca unică soluţie de a revigora economia românească reprezintă o pistă falsă, întrucât şi pe aceste pieţe tot cu jucătorii din UE ar concura firmele locale, iar "nostalgicii" au uitat că înainte de '89 se exporta la comandă politică, susţine Mişu Negriţoiu.

"Problema României este de poziţionare în raport cu UE mai degrabă decât în afara pieţei comune (...) Nu cred că ne putem crea specializarea de a intra pe piaţa din Rusia. Rusia cumpără tot de la mari producători competitivi. Nu poţi să te specializezi pe exporturi în afara UE dacă nu eşti bun în UE. Ce poţi să faci pentru restul lumii care nu merge în UE?", a spus directorul general al ING Bank România, Mişu Negriţoiu, comentând opiniile unor oameni de afaceri care vedeau ca singură soluţie pentru economia românească orientarea exporturilor către pieţele non-UE.

De asemenea, Negriţoiu s-a întrebat ce-ar putea România să exporte în orient, piaţă importantă inclusiv pentru state ca Germania.

"Ce vrei să vinzi în Orient? Toţi şeicii îşi cumpără cele mai bune produse. De la Mercedes...", a continuat directorul ING.

El crede că problema firmelor româneşti este competitivitatea şi susţine că un produs competitiv în UE ar putea foarte bine să fie vândut şi pe alte pieţe, acceptând însă că există şi probleme de marketing, de distribuţie şi vânzare a mărfurilor româneşti.

"Nu cred că pieţele externe sunt mai puţin pretenţioase. Sunt pieţe cu capacitate de absorbţie mai mare, dar nu sunt mai puţini pretenţioşi (...) Nici în China nu mai vinzi orice. (...) Ştiu negustori români de mobilă care au mers în Dubai şi n-au avut nicio şansă. În afara UE te baţi cu UE. Dacă nu eşti competitiv în UE, atunci nu poţi să vinzi în alte părţi", spune Negriţoiu.

Şeful ING şi-a argumentat opinia şi prin faptul că România are doar puţine produse finite competitive pe care le exportă cu succes, dând ca exemplu Logan, care se vinde şi pe piaţa din UE şi în afara ei.

"Dacă ai un produs finit pe care vrei să-l vinzi în afara UE, atunci poţi să-l vinzi şi în UE. Dar România exportă foarte mult componente, nu produse finite", a completat Negriţoiu.

Directorul ING înţelege că există "nostalgici" care invocă exporturile României din perioada comunistă, dar le aminteşte că atunci nu erau raporturi comerciale de piaţă, ci pe comandă politică.

De altfel, Negriţoiu a povestit că el însuşi a condus o delegaţie în Rusia pentru a vinde un milion de perechi de încălţăminte înainte de '89. La prezentarea organizată de România, reprezentantul fiecărei republici trebuia să-şi aleagă un număr de modele şi un volum de produse.
"Există nostalgici .... Această economie nu a fost competitivă când vindea în fosta URSS, atunci lucra la comandă. (...) Şi înainte noi vindeam Dacia în ţările socialiste, dar câte nu se întorceau din Ungaria", a spus Negriţoiu râzând.

Şeful ING Bank România consideră că producătorii interni ar trebui să facă o analiză prin comparaţie cu Polonia, de exemplu, şi să vadă unde este acea ţară mai competitivă şi ce măsuri ar trebui luate pentru a creşte competitivitatea produselor româneşti.