Hotelurile, găuri negre pentru investitori

Numeroşi oameni de afaceri din domeniul ospitalităţii încearcă în această perioadă „exitul“ din turismul românesc pentru a investi în business-uri mai profitabile.

Deşi statisticile oficiale arată că numărul turiştilor este în creştere, în mod neaşteptat, mulţi hotelieri români vor cu orice preţ să renunţe la afacerile de profil.La numai o lună de la inaugurarea în plină criză economică a hotelului Scorilo din Oradea, proprietarul decidea să vândă. Hotelul, poate cea mai scumpă unitate de cazare scoasă pe piaţă în acest moment, are şi acum un preţ de strigare de 15 milioane de euro. Nimeni nu a oferit însă suma cerută. „A existat o ofertă de 12 milioane de euro", susţin reprezentanţii agenţiei imobiliare „Casa Carol", care ne-au precizat că motivul pentru care proprietarul doreşte să înstrăineze acest bun este dorinţa sa de a începe o altă afacere.

Cazul său este reprezentativ pentru o piaţă din care mulţi investitori încearcă să facă „exitul" pentru a se reorienta către businessuri mai profitabile. O motivaţie asemănătoare era oferită recent şi de Răzvan Bondar care anunţa că vrea să vândă hotelul Rowa Dany din Sinaia pentru zece milioane de euro, plus TVA. „Am cumpărat hotelul în urmă cu trei ani, iar acum vreau să-l vând pentru că am nevoie de bani. Vreau să investesc în producerea de energie fotovoltaică", spunea Bondar. În prezent, numai pe un singur portal de anunţuri imobiliare, sunt afişate 70 de oferte de vânzare de hoteluri şi pensiuni din întreaga ţară. Cele mai multe proprietăţi sunt localizate în judeţele Braşov (19,5%), Constanţa (14,3%), Cluj (10,4%), Hunedoara (9,1%) şi  Prahova (7,8%).

Turismul, creştere doar în statistici

Deşi înnoptările în structurile de primire turistică au crescut cu aproape 5% în primele cinci luni ale anului faţă de perioada similară din 2010, potrivit Institutului Naţional de Statistică, reprezentanţii hotelierilor spun că afacerile lor scad sub cota de avarie. „Nimeni nu face acte de binefacere în business. Cine ar dori să cumpere hoteluri, dacă ele sunt goale", ne-a declarat Daniel Vasilescu, preşedintele de onoare al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. El aminteşte că rata medie de ocupare a unităţilor de profil autohtone se cifrează între 30 şi 40% din capacitatea totală, ceea ce face din multe hoteluri veritabile „găuri negre" pentru investitori. „Să luăm cazul unui hotel de pe Litoral unde nu poţi să-ţi acoperi costurile cu numai 30 de zile pe an de funcţionare la capacitate maximă", exemplifică Vasilescu.

Nici viitorul nu sună bine pentru industria hotelieră autohtonă. Un studiu recent realizat pe piaţa bucureşteană de profil de către compania de consultanţa imobiliară CB Richard Ellis arată că actualele dezvoltări din Capitală sunt în fapt proiecte începute înainte de 2009, când finanţările încă erau disponibile pentru acest gen de afaceri.

În 2010, zestrea de noi camere din Bucureşti a crescut cu numai 72 de unităţi, situate în boutique hoteluri din zona centrală, de patru şi cinci stele. Revirimentul de anul acesta este doar de ordin statistic, în condiţiile în care în 2009 apăreau pe piaţa aproximativ 900 de noi camere, în 2011 şi 2012 stocul livrat anual nu va depăşi 500 de camere, se mai arată în raportul citat.

72 reprezintă numărul de noi camere de hotel construite în Bucureşti, în 2010.

Băncile scot la vânzare unităţile de cazare executate silit

Hoteluri şi pensiuni sunt scoase la vânzare şi de instituţiile de credit. După ce nu şi-au mai putut rambursa creditele, zeci de hotelieri şi patroni de pensiuni turistice au ajuns să fie executaţi de băncile la care s-au împrumutat. Iar pentru că imobilele nu şi-au găsit cumpărători din primele licitaţii organizate, preţurile de pornire au fost reduse treptat.

De exemplu, BCR scoate la licitaţie zece hoteluri, minihoteluri şi pensiuni după ce proprietarii acestora au fost executaţi silit pentru că nu şi-au mai putut rambursa creditele contractate. Iar preţurile de pornire sunt unele atractive, mai mici cu până la 30% faţă de preţul pieţei. De exemplu, cu 215.000 de euro îţi poţi cumpăra o pensiune în judeţul Timiş, care dispune de 18 camere cu baie proprie, sală de mese, bucătărie şi recepţie. Banca are de recuperat de la proprietarul unităţii turistice 1,147 milioane de lei (276.385 de euro).

După ce pensiunea nu şi-a găsit cumpărător la licitaţiile anterioare, preţul de pornire de 1,216 milioane de lei (293.000 de euro) a fost redus. Cea mai scumpă unitate turistică scoasă la licitaţie este un complex hotelier din Băile Herculane, care dispune de bază de tratament balnear, restaurant şi de o capacitate de cazare de 133 de camere. Preţul de pornire în această licitaţie este de nouă milioane de lei (2,12 milioane de euro). Proprietăţi sunt scoase la licitaţie şi pe litoral. Un mini-hotel di n Eforie Nord, cu 16 camere, este pus la vânzare cu un preţ de pornire de 968.000 de lei (228.000 de euro).