La Hidroelectrica, Dunarea face jocul productiei

Desi Dunarea se afla la cote foarte bune, iar gradul de umplere a lacurilor este de 70%, specialistii din Hidroelectrica stau in expectativa. Mai ales ca aprilie 2003 nu prevestea cu nimic lunile

Desi Dunarea se afla la cote foarte bune, iar gradul de umplere a lacurilor este de 70%, specialistii din Hidroelectrica stau in expectativa. Mai ales ca aprilie 2003 nu prevestea cu nimic lunile inimaginabil de secetoase care au urmat. Totusi, optimismul lor pentru acest an este legat de retehnologizarea Centralei Portile de Fier 1, care a dus la cresterea puterii instalate cu 116,4 MW. Pe durata medie, Hidroelectrica investeste in noi capacitati hidro pentru a creste gradul de prelucrare a potentialului hidroenergetic al Romaniei.
Retehnologizarea PF1 creste puterea instalata a Hidroelectrica
Ponderea energiei electrice produse de Hidroelectrica sta in Dunare. Cele doua centrale - Portile de Fier 1 si 2 - asigura, intr-un an mediu hidrologic, circa jumatate din energia hidroelectrica produsa in Romania, elementul determinant care stabileste regula productiei hidro a Romaniei fiind debitul Dunarii. In aceste conditii, retehnologizarea hidroagregatelor de la Portile de Fier 1 cu durata de viata expirata sau la limita epuizarii, contractata in 1997 si preconizata spre finalizare in 2006, pare absolut imperioasa, asa cum reiese si din declaratia domnului Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica: "Prin retehnologizare, puterea instalata a Centralei Portile de Fier 1 a crescut cu 116,4 MW, in anul mediu hidrologic, aducand un spor de peste 120 de milioane kWh. Efectele negative ale lipsei de retehnologizare sunt foarte evidente la partea sarba care acum exploateaza un debit mai mic decat partea romana cu 720 mc/s. Diferenta de debit o reprezinta chiar rezultatul modernizarii utilajelor care au dus la cresterea randamentelor si la turbinarea suplimentara, limitand pierderile existente la sarbi, chiar si in aceasta perioada". Prin retehnologizarile de la Portile de Fier 1, specialistii Hidroelectrica isi asigura si anumite castiguri suplimentare, inclusiv din serviciile de sistem pe care le ofera. De exemplu, numai pentru reglajul secundar, intreaga centrala furnizeaza in plus 240 MWh.
Pentru 2004 - contracte mai flexibile
Pentru a-si recupera o parte din pierderile financiare din 2003 datorate secetei, planul contractual pentru 2004 cu Electrica este mult mai flexibil decat in anul trecut. ANRE a pornit de la premisa ca Hidroelectrica nu are posibilitatile de manevra in productie precum Termoelectrica - ce se poate replia rapid catre gaze, carbune sau pacura - fapt pentru care contractele de furnizare pentru 2004 suporta reguli mai elastice. S-ar parea ca o parte din pierderile din 2003, pe care societatea practic nu le poate recupera mai rapid de trei ani, s-au datorat si modului de abordare rigid al reglementatorului. Ca atare, datorita efectelor produse asupra societatii, ANRE a schimbat regula pietei pentru 2004. Pentru acest an, Hidroelectrica are un contract estimativ pe care il va respecta suta la suta, astfel incat consumatorii captivi sa nu fie afectati de cresterea pretului energiei electrice datorita componentei hidro. Un sprijin pentru Hidroelectrica il constituie si faptul ca tariful energiei electrice produse si furnizate catre Electrica a crescut de la 1 ianuarie 2004, de la 5,26 la 11 dolari/MWh. Pe langa toate aceste aspecte, in Hidroelectrica se spera ca Dunarea, baza productiei, sa nu mai treaca prin seceta din 2003. Dar pentru a nu mai fi atat de dependenti de Dunare, conducerea societatii cauta alternative prin dezvoltarea altor capacitati de productie. In acest program, se inscrie si noul proiect de dezvoltare a Centralei Bumbesti-Livezeni, care se afla in plina pregatire de santier. In mai va fi si prima cupa excavata. Oricum, in prezent, gradul de umplere a lacurilor este de 70%, fapt care creeaza stabilitate in productia hidro.
9.000 miliarde lei - investitii in 2004
Hidroelectrica preconizeaza sa investeasca in 2004 aproximativ 9.000 de miliarde lei, din care 5.000 miliarde lei din surse proprii si din fondul special de dezvoltare a Sistemului Energetic National - SEN, iar circa 4.000 miliarde lei din credite bancare.
Cele 9.000 miliarde lei vor fi investite intr-o complexitate de lucrari care isi asteapta finalizarea:
- obiective de investitii in continuare - 25 obiective: 2637 miliarde lei
- lucrari la centrale hidroelectrice - 9 CHE: 360 miliarde lei
- centrale hidroelectrice de mica putere - 6 CHEMP: 10 miliarde lei
- obiective de investitii cu finantare numai din surse proprii - 14 obiective: 118 miliarde lei
- sisteme de avertizare-alarmare - 12 sisteme: 173 miliarde lei
- lucrari de interventie la constructii si modernizarea echipamentelor la CHE existente - 53 lucrari: 660 miliarde lei
- obiective de investitii noi care se promoveaza cu inceperea executiei in anul 2004 - 16 lucrari: 783 miliarde lei
- dotarea utilajelor independente: 153 miliarde lei
- cheltuieli pentru terenuri si pentru studii privind investitiile viitoare: 58 miliarde lei.
Prioritatile pentru 2004
Punerea in functiune a unor noi capacitati:
- CHE Poiana Teiului - 2x5 MW
- CHE Subcetate - 2x6 MW
- CHE Tismana - Aductiunea principala Bistrita Tismana si barajul Clocotis - 35 MW si 65 GWh/an
Terminarea lucrarilor, receptia si inchiderea finantarii la urmatoarele obiective:
- SHEN Portile de Fier II
- Lucrari pentru exploatarea SHEN Portile de Fier I cu cote peste 6950 la Gura Nerei
- AHE Dragan Iad si Munteni
- AHE a raului Olt sector Fagaras Avrig
- AHE Buzau sector Vernesti Buzau
- HC. Lotru Ciunget
- AHE a raului Jiu sector Vadeni Tg. Jiu
Realizarea de sisteme de avertizare-alarmare aval de barajele: Cerna, Lotru, Portile de Fier II, Fantanele, Fagaras Avrig, Crisul Repede aval Poiana Marului, Gura Apelor, Herculane. Promovarea, aprobarea si inceperea executiei unor lucrari noi de investitii cu finantare din surse proprii, inclusiv lucrari de interventie la constructiile existente, precum si modernizarea echipamentelor si utilajelor la unele centrale hidroelectrice aflate in exploatare.