Guvernul lasă primăriile risipitoare în faliment

Unităţile administrativ-teritoriale cu datorii mai vechi de 120 de zile vor intra în insolvenţă. Firmele care derulează lucrări cu instituţiile publice locale riscă să nu-şi mai primească banii. Primăriile din ţară vor fi obligate să-şi plătească datoriile sau intră în criză financiară. Ultimul prag este falimentul, care ameninţă numeroase administraţii locale.

Guvernul a decis ieri, în urma adoptării unui proiect de lege, să-şi ia mâinile de pe administraţiile locale cu datorii neplătite în 120 de zile, ce depăşesc 50% din bugetul anual propriu.

Dar primul semnal de alarmă pentru primării este atunci când există debite ce sar de 15%, cu o întârziere la plată de peste 90 de zile. Nimeni nu ştie câte autorităţi locale se află în această situaţie, dar judecând după numărul firmelor care au derulat lucrări în teritoriu şi nu şi-au primit banii situaţia este gravă.

Pragul de 15% înseamnă o situaţie de criză, în care devine obligatorie implicarea instituţiei prefectului. În condiţiile în care această criză nu se rezolvă în timp util, creditorii pot cere insolvenţa. Specialiştii în drept spun că documentul, odată aprobat de Parlament, va schimba radical modul în care instituţiile publice locale îşi administrează bugetele, dar şi relaţia economică dintre primării şi firmele private.

Potrivit avocatului Romeo Cosma, de la „Cosma şi Asociaţii", actul normativ prevede două situaţii distincte, cu implicaţii complet diferite, care va responsabiliza unele administraţii locale, iar pe altele le va băga în faliment.

„Măsurile ce vizează situaţia de criză sunt pozitive şi absolut necesare, pentru că mulţi primari au tendinţa de a ascunde problemele de natură financiară", spune Cosma. Or, proiectul de lege obligă instituţia publică locală să recunoască situaţia de criză financiară, respectiv datorii mai vechi de 90 de zile, ce depăşesc 15% din bugetul anual local, sau chiar neplata salariilor în 90 de zile.

Pe perioada aplicării strategiei de ieşire din criză - acţiune coordonată de instituţia prefectului -  autoritatea locală nu are voie să ia nicio măsură ce ar putea duce la creşterea obligaţiilor financiare, inclusiv înfiinţarea de noi servicii sau angajarea de personal. „Prin această lege se va face un control mult mai eficient al cheltuielilor bugetare", precizează Cosma.

Blocaj financiar

Lucrurile se schimbă, însă, în situaţia în care primăria intră în insolvenţă, adică neachitarea datoriilor mai vechi de 120 de zile, ce depăşesc 50% din bugetul local anual, sau întârzierea salariilor peste 120 de zile. În această situaţie, procedura de insolvenţă poate fi deschisă de orice creditor.

Avocatul Romeo Cosma spune că această situaţie poate fi catastrofală pentru firmele care au lucrări cu statul, schimbând complet principiul potrivit căruia agentul economic se bazează pe solvabilitatea partenerului. Veriga esenţială în acest caz devine primarul sau preşedintele Consiliului Judeţean (CJ).

„Toţi cei care au de primit bani de la unitatea administrativ-teritorială respectivă se constituie într-un grup al creditorilor. Administratorul judiciar, împreună cu ordonatorul principal de credite, pregăteşte un plan de redresare care  va fi aprobat de către tribunal. Planul de redresare este preavizat de către comitetul creditorilor", a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.

În cazul în care planul de insolvenţă nu este respectat de primar sau de preşedintele CJ, aceştia pot fi suspendaţi. Situaţia se poate prelungi la nesfârşit, iar firmele care au avut ghinionul să realizeze lucrări fără a fi plătite rămân cu buza umflată.

Luptă între „centru" şi primari

Ministerul Finanţelor Publice s-a plâns, în nenumărate rânduri, că administraţiile locale cheltuiesc prea mult, punând astfel presiune pe deficitul bugetar.

Proiectul de act normativ ce permite intrarea unităţilor administrativ-teritoriale în insolvenţă va ascuţi conflictele dintre autorităţile centrale şi cele locale, în condiţiile în care cele din urmă de plâng mereu de lipsa banilor.

„Nu prostul management al primăriilor este de vină, ci cei din Parlament, care nu ne permiteau să facem bugete multianuale", a declarat preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici. Acesta a precizat că fără acordarea de resurse financiare, nu ai cum să asiguri serviciile publice la nivel local. Ministrul Administraţiei, Vasile Blaga, spune că situaţia de criză este vina primăriilor.

„În România sunt 3.227 de unităţi administrative-teritoriale, dacă ţinem cont şi de cele 41 de consilii judeţene şi şase sectoare ale Bucureştiului, iar o mare parte dintre ele nu îşi plătesc din taxe şi impozite locale personalul propriu, respectiv peste 2.400 unităţi", a declarat Blaga.