Guvernul, impasibil la semnalele de alarmă ale Comisiei Europene

UE avertizează că veniturile bugetare nu vor egala cheltuielile până în 2011, Bucureştiul nu acceptă lecţii În ultima perioadă, instituţiile financiare internaţionale au lansat mai

UE avertizează că veniturile bugetare nu vor egala cheltuielile până în 2011, Bucureştiul nu acceptă lecţii

În ultima perioadă, instituţiile financiare internaţionale au lansat mai multe avertismente privind evoluţia macroeconomică a României, cum ar fi deficitul bugetar, politica fiscală sau inflaţia. Una dintre cele mai tranşante replici la astfel de avertismente a fost lansată ieri chiar de către liderii de la Palatul Victoria, care spun că "nu se sperie" şi "nu acceptă lecţii" de la Comisia Europeană.

Cele mai ferme avertismente în privinţa deficitelor, în special în ceea ce priveşte deficitul bugetar, au venit din partea Comisiei Europene. Instituţia consideră că este improbabil ca România să echilibreze bugetul până în 2011 şi cere reduceri mai ample ale deficitului în 2008 şi în anii următori. În replică, premierul Călin-Popescu Tăriceanu a spus că nu acceptă lecţii pe această temă din partea CE, precizând că guvernul va utiliza la maximum plafonul deficitului bugetar de 3% din PIB.

Cu deficitul la maximul permis

"Interesul ţării mele este ca, în această perioadă, să ne dezvoltăm cât mai mult pentru a recupera decalajul. Este evident că voi încerca să utilizez la maximum deficitul sau plafonul de deficit bugetar disponibil, de 3%. Nu pot să-mi permit să merg cu deficite mai mici când există o nevoie imperioasă de dezvoltare a infrastructurii şi de lucrări pe domenii ca mediul şi agricultura", a spus Tăriceanu, subliniind că "între Comisie şi România nu există o relaţie ca între forul tutelar şi autorităţi subordonate".

"Să fie clar, suntem parteneri", a mai spus Tăriceanu. El a arătat că filosofia guvernului este una a dezvoltării şi a investiţiilor, în care posibilităţile existente să fie utilizate la maximum în cadrul Acordului de la Maastricht privind deficitul bugetar.

"Mă interesează mai puţin ce spun ei. Avem capacitatea să gestionăm deficitul şi voi merge tot timpul pe cât ne putem permite, la maximum, pentru că am interesul să investim cât mai mult, nu cât mai puţin, astfel că nu mă sperie că spune Comisia chestia asta. Toţi vreţi autostrăzi, vrem un standard de viaţă ridicat, dezvoltare rurală, iar lucrurile astea nu se pot face cu nimic. Toate ţările europene au lucrat şi cu deficite mai mari şi nu s-a întâmplat în final nicio nenorocire. Nu înseamnă că le depăşim, dar să nu ne ţină lecţii", a mai afirmat premierul.

Tăriceanu a amintit în acest context momentul în care, deşi s-a renunţat la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, autorităţile de la Bucureşti au demonstrat că au capacitatea politică şi administrativă să gestioneze eficient fondurile publice.

Întrebat dacă deficitul bugetar va urca în aceste condiţii până la 3% din PIB, şeful guvernului a arătat că există totuşi şi alte considerente, legate în principal de condiţiile actuale de pe pieţele financiare externe, care implică o prudenţă suplimentară în utilizarea fondurilor bugetare.

Măsurile de reducere a cheltuielilor, abia în martie!

Criza financiară de pe plan internaţional a găsit însă România într-un moment nu foarte fericit la capitolul cheltuielilor bugetare. Acestea s-au majorat excesiv în ultimele două luni ale anului, ducând la înregistrarea, în 2007, a unui deficit bugetar de 2,4% din PIB. Şi asta, în condiţiile în care, după primele zece luni ale anului trecut, exerciţiul financiar indica excedent bugetar.

Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat ieri că Executivul ar putea aproba însă, până în luna martie, o rectificare de buget privind reducerea cheltuielilor şi va trimite Comisiei Europene o scrisoare cu o serie de măsuri pentru a demonstra ţinerea sub control a deficitului. Vosganian a explicat că aceste măsuri sunt necesare pentru a avea anumite rezerve prin care să se înlăture posibilele derapaje provenite din criza de pe pieţele externe.

<

Politica fiscală îngrijorează economiştii

Într-o amplă analiză a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) privind evoluţiile macroeconomice din Europa de Est, citată de "Financial Times", politica fiscală a Bucureştiului pare să fie principala îngrijorare.

"Inflaţia are rate mai joase decât se înregistrează la doi dintre vecinii săi, însă România intră într-un an cu alegeri parlamentare şi guvernul ar putea fi presat să relaxeze politicile fiscale", notează economiştii BERD.

Leul pare să-şi revină

După o săptămână de cotaţii peste nivelul de 3,76 lei/euro, moneda noastră naţională a început să urce uşor, ajungând ieri la 3,74 lei/euro. "Piaţa aşteaptă decizia de politică monetară a Federal Reserve de mâine şi pe a Băncii Naţionale a României din 4 februarie.

În plus, se simte şi influenţa licitaţiei făcute de banca centrală astăzi, prin care a atras 800 milioane de lei de la bănci", au declarat dealerii pieţei interbancare. Potrivit acestora, banca centrală a atras din nou, ieri, lichiditate de la bănci în valoare de 800 milioane de lei în depozite la şase zile, pentru care plăteşte o dobândă anuală egală cu cea de politică monetară. Cursul afişat ieri de banca centrală arată o apreciere cu 1,16% a monedei naţionale şi faţă de dolar, de la 2,5616 lei/dolar, cât era luni, la 2,5320 lei/dolar.