Guvernul forţează garantarea salariilor

Firmele vor fi puse să plătească 0,25% din fondurile de salarii pentru crearea unei garanţii privind plata angajaţilor

După mai bine de cinci ani în care controversele pe tema garantării salariilor s-au ţinut lanţ, Cabinetul Tăriceanu a readus pe tapet un act normativ ce prevede constituirea, de la 1 ianuarie 2007, a Fondului de Garantare a Salariilor.
Iniţiativa fostului guvern prevedea ca participarea la finanţarea Fondului să fie de 5% din totalul salariilor brute acordate de fiecare angajator în parte, însă acum s-a ajuns la un procentaj de 0,25% din fondurile de salarii ale firmelor. Liderii confederaţiilor patronale sunt, în principiu, de acord cu crearea unui fond de garantare a salariilor, însă acuză guvernul că a adoptat (şi) acest act normativ fără să consulte angajatorii.
"Deocamdată, nimeni nu ştie cum va fi administrat Fondul, cum va putea fi accesat de către contribuabili sau cum vor fi utilizaţi banii. Pentru IMM-uri nu există nicio procedură de acces şi cred că firmele mici vor plăti în beneficiul celor mari", ne-a declarat Adrian Izvoranu, director general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). El apreciază că Fondul ar trebui să beneficieze de o administrare paritară public-privată, pentru că banii provin din ambele sectoare.
Miliarde de lei noi vor fi blocate
Reprezentanţii angajatorilor nu pot estima cu precizie câţi bani se vor bloca prin formarea fondului de garantare a salariilor, dar cei mai mulţi vorbesc despre sume de ordinul miliardelor de lei noi. Florian Costache, preşedintele Patronatului Naţional Român, ne-a declarat că, oricum, "politica" patronală se va îndrepta tot mai mult spre interesele angajaţilor, pentru că "trebuie să ne păstrăm forţa de muncă".
Oamenii de afaceri propun alternative
La rândul său, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, a propus o alternativă la crearea Fondului: punerea unui gaj pe anumite active ale firmelor, astfel încât, în caz de necesitate (de exemplu, faliment), acestea să fie executate şi să se plătească salariile. Altfel, "s-ar putea ajunge la situaţia în care se află alte fonduri bugetare - nu îşi ating scopul, ci finanţează doar funcţionarea unor structuri birocratice", a mai spus Cristian Pârvan. Şi preşedintele filialei Bucureşti a UGIR-1903, Stelian Dorobanţu, este dezamăgit de viitorul act normativ. El spune că "se blochează, astfel, resurse financiare de care patronii au imediată nevoie pentru a ieşi la bătaie pe piaţa concurenţială".