Guvernul trebuie să distribuie fondurile în funcţie de eficienţa fiecărei regiuni

Pentru Societatea Academică Română, capacitatea de adaptare a politicilor guvernamentale la condiţiile postaderare este "principala îngrijorare" Autorii raportului "România europeană -

Pentru Societatea Academică Română, capacitatea de adaptare a politicilor guvernamentale la condiţiile postaderare este "principala îngrijorare"

Autorii raportului "România europeană - tendinţe 2007", lansat, ieri, de Societatea Academică Română (SAR), arată că regiunile ţării se dezvoltă inegal, iar pentru ciclul bugetar 2007-2013 autorităţile române "vor trebui să privilegieze eficienţa". SAR precizează însă că "principala îngrijorare se referă la capacitatea de ajustare a politicilor guvernamentale în condiţiile postaderare".

Autorităţile "nu trebuie să practice o înţelegere mecanică a coeziunii ca distribuţie egală de fonduri pe tot teritoriul". Reamintim că, într-o analiză recentă, oamenii de afaceri şi analiştii citaţi de Adevărul arătau că nu vom putea răzbate în Europa fără "politici punctuale, pe obiective" şi fără "o gestionare atentă a resurselor".

Foaia de parcurs pe energie "trebuie revizuită urgent"

Potrivit raportului SAR, sectoarele de electricitate şi gaz din România sunt în linii mari aliniate instituţional la cerinţele UE şi la unele practici internaţionale. "Liberalizarea pieţei de energie este un succes remarcabil, România este singura ţară din regiune care are o piaţă pentru ziua următoare şi o piaţă de echilibrare pentru electricitate, iar preţul kilowatului este printre cele mai scăzute din Europa". Cu toate acestea, "foaia de parcurs adoptată de guvern în 2003 ar trebui revizuită urgent pentru a răspunde ultimelor schimbări din piaţa globală a energiei", precizează SAR.

Experţii SAR sunt de părere că, după aderarea la UE, vor apărea presiuni puternice pe convergenţa salariilor către nivelul vestic. Însă "România are o economie bazată, în mare măsură, pe factorii de producţie şi abia acum intră în stadiul dezvoltării bazat pe eficienţă.

Productivitatea, la concurenţă cu creşterea salariilor

Comisia Europeană prognozează o creştere puternică a productivităţii muncii în România pentru următorii doi ani şi, atât în ce priveşte nivelul productivităţii, cât şi al salariilor, este posibil ca expansiunea să fie mai mare decât în majoritatea ţărilor membre UE - 27. Dar dacă productivitatea muncii per angajat este depăşită de nivelul compensării angajaţilor, aşa cum prognozează Comisia, rezultatul va afecta direct competitivitatea", se arată în raport.

Potrivit SAR, fenomenul ar putea aduce înapoi mai mulţi lucrători migranţi "cu mai multe competenţe şi mai bine motivaţI".

Referitor la capacitatea educaţiei şi cercetării româneşti de a contribui la creşterea competitivităţii României, raportul arată că, "în sistemul românesc de educaţie şi cercetare, aranjamentele instituţionale promovează mediocritatea şi corupţia şi descurajează inovaţia şi performanţa".

Băsescu se teme că "nu avem obiective"

Prezent la evenimentul de lansare a raportului SAR, preşedintele României, Traian Băsescu, a afirmat că principala problemă ar fi "dacă putem pune pe hârtie un concept". Şeful statului a adăugat că "putem spune că avem resurse; problema e: strategie avem? Mă tem că nu avem obiective". În ciuda evoluţiei economice pozitive, cu o creştere economică de peste 6% şi cu o inflaţie de sub 5%, "succesul aderării nu poate fi real în absenţa unei strategii privind convergenţa nivelului de trai".

Referindu-se la piaţa forţei de muncă, Băsescu a avertizat că România "este în situaţia de a nu-şi putea realiza obiectivul". Suntem "în situaţia de a intra în criză de forţă de muncă profundă, din punct de vedere al existenţei fizice, precum şi al calităţii personalului. România a fost un mare exportator de forţă de muncă în ultimii patru ani şi, fără capacitatea companiilor româneşti de a le asigura angajaţilor un salariu competitiv, riscul de export continuă".

"Cu blocurile încălzim atmosfera"

Preşedintele a mai declarat că România are o problemă cu consumul mare de energie pe unitatea de PIB în raport cu media europeană, printr-o expresie plastică: "Blocurile sunt calorifere pentru atmosferă". Pierderile energetice sunt "enorme pentru încălzitul locuinţelor, lucru valabil şi pentru societăţile comerciale", a spus Băsescu, care a precizat că a văzut "fotografii în infraroşu" cu blocurile din Capitală.

Potrivit şefului statului, "neizolarea ca lumea" a construcţiilor reprezintă 15% din factura la energie.

Aceasta ar fi una dintre cele patru probleme principale pe care România trebuie să le rezolve, în opinia preşedintelui, pentru realizarea obiectivului convergenţei nivelului de trai al românilor cu cel din statele UE. Celelalte trei probleme constau în necesitatea unei strategii naţionale pentru realizarea convergenţei cu nivelul de trai din UE, rezolvarea crizei "profunde" a forţei de muncă şi consolidarea agenţilor economici.

România are o economie de privilegii, în care clientela politică a avut acces la resurse. Oamenii obişnuiţi nu au avut şanse, pentru că nu au cunoscut politicieni.
Traian Băsescu
preşedintele României