Guvernul se arată mai optimist decât FMI

În acest an şi în 2007, România va înregistra o creştere economică de peste 7%, ritmuri înalte de majorare fiind estimate de guvern şi pentru următorii ani.Mai pesimist, FMI estimează o

În acest an şi în 2007, România va înregistra o creştere economică de peste 7%, ritmuri înalte de majorare fiind estimate de guvern şi pentru următorii ani.
Mai pesimist, FMI estimează o creştere economică de doar 5,5% în acest an şi în 2007 şi atrage atenţia, la fel ca şi Comisia Europeană, asupra pericolului majorării deficitului de cont curent. Analiştii sunt de părere că majorarea acestui indicator constituie cea mai mare provocare pe termen mediu pentru autorităţile române, cu atât mai mult cu cât creşterea economică nu se reflectă în reducerea decalajelor externe, ci, mai mult, le stimulează.
"Creşterea economică, chiar dacă este peste aşteptări, nu se reflectă din păcate în reducerea decalajelor externe de competitivitate, ci le stimulează. Este o creştere pur cantitativă, nu calitativă. Importăm mai mult, dar aceste importuri se duc direct în consum", declară analistul economic Liviu Voinea. şi fostul ministru al finanţelor Ionuţ Popescu admite că deficitul de cont curent este o problemă, dar este de părere că "este o chestiune de neevitat, poate normală în această perioadă de dezvoltare".
Cererea internă ridicată din România va duce la o creştere economică de 5,5% în acest an şi în 2007, potrivit raportului semianual al FMI privind perspectivele macroeconomice mondiale. Reversul medaliei este însă o majorare a deficitului de cont curent la 10,9% în 2006 şi la 11,1% din PIB anul viitor. Prognoza FMI este mai pesimistă decât cea a autorităţilor de la Bucureşti, care iau în calcul un deficit de cont curent de 9% din PIB pentru acest an. Cu toate acestea, după primele şase luni, deficitul de cont curent era de 4,17 miliarde euro, în creştere cu 40,1% comparativ cu primul semestru al anului 2005. Balanţa comercială a rămas principalul factor de dezechilibru. Deficitul de cont curent al României a atins cel mai scăzut nivel după 1998 în anul 2002, când s-a plasat la 3,3% din PIB.
Ca şi în România, deficitele de cont curent în creştere înregistrate în statele emergente din Europa sunt asociate avansului rapid al creditelor şi al consumului, creşterii preţurilor activelor şi, în unele cazuri, aprecierii puternice a cursului de schimb al monedelor naţionale în termeni reali, apreciază FMI.
"PIB-ul României se va dubla într-un interval de 12-13 ani, după ce va creşte cu 50% în următorii 6-7 ani", a anunţat premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Creşterea economică a fost de 7,4% pe primul semestru al acestui an, creând astfel premisele pentru depăşirea obectivului de 6% prevăzut pentru 2006. Comisia Naţională de Prognoză a anunţat recent că ţinta ar putea fi revizuită la 6,7%, conform unei variante preliminare a prognozei de toamnă.

Consumul a majorat încasările bugetare
Încasările din TVA se menţin pe un ritm ridicat de creştere, în iulie apreciindu-se în termeni nominali cu 43,13% faţă de iulie 2005. În septembrie, cea mai mare majorare faţă de perioda similară a anului trecut a fost de 38,8% şi s-a consemnat la încasările din impozite pe venit şi salarii.Încasările la Fondul Naţional Unic de Sănătate s-au majorat cu 21,1%, iar cele din impozitul pe profit au crescut doar cu 15% faţă de septembrie 2005. ţinând cont de inflaţie şi de creşterea PIB, avansul real generat de politicile fiscale ale guvernului este de doar 2%, explică analistul economic Liviu Voinea.