Guvernele salvează pe furiş băncile

Pentru a evita furia contribuabililor, guvernanţii europeni apelează la practici „neortodoxe“ pentru a ajuta financiar băncile cu probleme, fără ca publicul să afle.

În disperarea de a evita costurile şi jena provocate de un nou val de salvări ale băncilor cu fonduri publice, aşa cum s-a întâmplat în 2008-2009, tot mai multe guverne europene găsesc modalităţi inedite de a-şi sprijini băncile pe ascuns, notează jurnaliştii „The Wall Street Journal".

În Italia, de exemplu, guvernul încurajează băncile să cumpere proprietăţi ale statului care pot fi folosite ulterior de instituţiile de creditare drept garanţii pentru a obţine împrumuturi de la Banca Centrală Europeană (BCE). Mai mult, guvernele închiriază apoi respectivele proprietăţi de la bănci. Principalele cinci bănci italiene deţin obligaţiuni guvernamentale în valoare de 156 de miliarde de euro, iar riscul asociat solvabilităţii guvernului italian a devenit o problemă majoră pentru sistemul bancar italian.

Portugalia preia angajamentele băncilor

În Portugalia, guvernul a elaborat o schemă financiară complicată prin care transferă către stat viitoarele responsabilităţi generate de fondurile private de pensii pe care le deţin băncile şi, în schimb, va primi active (bani, acţiuni şi obligaţiuni) în valoare de şase miliarde de euro de la grupurile bancare. Fondurile obţinute astfel vor fi folosite pentru achitarea datoriilor companiilor de stat către bănci.

Guvernul spaniol a folosit 5,2 miliarde de euro din fondul naţional de garantare a depozitelor pentru consolidarea a două bănci cu probleme, care au fost naţionalizate. Banii luaţi din fondul de garantare vor fi rambursaţi abia la începutul anului viitor, a declarat un purtător de cuvânt al băncii centrale a Spaniei. 

Mişcările vin în contextul în care statele din zona euro se confruntă cu o presiune în creştere de a ţine sub control costurile de împrumut care ajung la cote tot mai ridicate. În plus, salvarea de urgenţă a băncilor cu fonduri publice este un tabu din punct de vedere politic, în special în contextul în care oficialii încearcă din răsputeri să convingă pieţele că sistemele bancare naţionale sunt solide.

Jumătate de pas cu jumătate de pas

Economiştii susţin însă că aceste măsuri nu reprezintă un substitut adecvat pentru un program de salvare suficient de puternic, care să includă recapitalizarea băncilor şi sprijinirea acestora pentru a emite obligaţiuni la dobânzi sustenabile. „Majoritatea acestor scheme de culise par a fi limitate ca anvergură şi nu se adresează întregii probleme", a declarat Jacques Cailloux, economist-şef pentru Europa al RBS.

În unele feluri, aceste eforturi sunt emblematice pentru strategia „jumătate de pas cu jumătate de pas" pe care au aplicat-o până acum liderii europeni pentru combaterea crizei. Astfel, speranţele continuă să rămână în Banca Centrală Europeană, care va oferi, săptămâna aceasta, primele împrumuturi extraordinare cu scadenţa la trei ani pentru băncile comerciale.

Pierderi uriaşe şi în SUA

Giganţii bancari americani au avut marţi una dintre cele mai proaste şedinţe de tranzacţionare din acest an. Acţiunile JP Morgan au pierdut 4,33%, cele Citigroup au înregistrat o scădere de 4,8%, titlurile Goldman Sachs au suferit pierderi de 3,24%, cele ale Morgan Stanley - 5,74%, iar acţiunile Wells Fargo au înregistrat o pierdere de 2,69%.

Probleme şi la nemţi

Banca germană Commerzbank poartă negocieri cu guvernul pentru ca acesta să preia divizia de imobiliare Eurohypo, care este cea mai riscantă unitate a grupului. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, discuţiile sunt concentrate în jurul găsirii unei modalităţi de a realiza această tranzacţie fără ca ea să fie numită salvare de urgenţă.