Gunoiul din turism nu poate fi băgat sub preş

Visul de a creşte ponderea turismului în Produsul Intern Brut rămâne o formă fără fond atâta timp cât pe fundalul pozelor de vacanţă de pe litoral (şi nu numai) se văd urmele

Visul de a creşte ponderea turismului în Produsul Intern Brut rămâne o formă fără fond atâta timp cât pe fundalul pozelor de vacanţă de pe litoral (şi nu numai) se văd urmele neglijenţelor administratorilor politici, dar şi privaţi ai capacităţilor de cazare. Nu este de mirare că, în ciuda unor eforturi individuale, turismul românesc pierde în loc să câştige.

În luna iulie, gradul de ocupare în structurile de cazare a căzut cu 1,6 % faţă de aceeaşi lună din anul 2007, cu turismul de pe litoral în frunte. Micşorarea numărului de nopţi de cazare indică o nestatornicie a turiştilor.

Confortul, calitatea serviciilor sau cea a căilor de acces sunt motive suficiente de a schimba locul de petrecere a timpului liber. Cifrele statistice arată că după aproape 20 de ani nu alternativa este cea care creează diversitatea în turismul românesc. Pentru că alternativa este doar turismul extern.

În condiţiile unui grad mic de ocupare, înnoptările au scăzut cu 1% în luna iulie faţă de 2007

Gradul de ocupare în turism a fost în luna iulie de numai 45,4%. Chiar dacă litoralul va atrage 1,5 milioane de turişti la sfârşitul verii, cifrele rămân modeste.

Fiecare nouă raportare a Institutului Naţional de Statistică (INSE) a datelor privind activitatea din turism readuce în prim-plan un domeniu cu potenţial uriaş de creştere. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au fost în uşor declin în intervalul iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Chiar dacă numărul total al celor sosiţi în unităţile de cazare a depăşit 900 de mii de personae, creşterea de numai 2,7% nu a oferit motive de bucurie hotelierilor. "Anul acesta au devenit vizibile efectele negative ale deficienţelor politicii de dezvoltare ale acestui sector.

În primul rând, aş invoca crasa indiferenţă din partea acestui Ovidiu Silaghi (ministrul IMM-urilor, n.r.), care nu a alocat nici măcar un euro pentru promovare", apreciază şeful agenţiei Paralela 45, Alin Burcea. Fostul secretar de stat în ministerul de resort atribuie responsabilităţile precarelor cifre din turism atât autorităţilor, cât şi greşelilor "strategice" ale membrilor breslei.

"Nu este posibil să dezvolţi turismul atâta timp cât de la Cluj în Antalyia se fac două ore, iar până pe litoral 14. Dar nici nu este normal ca preţul unui şezlong patru euro." consideră Burcea.

Dificultăţi de adaptare

Hotelierii au dificultăţi în a se adapta evoluţiilor preferinţelor turiştilor. Aceasta ar explica de ce, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, indicele de cazare netă după primele şapte luni din 2008 a fost în scădere cu 0,8%, până la nivelul de 33,4% din totalul structurii de cazare.

Pachetele turistice nu sunt suficient de atractive pentru a îi convinge pe turişti să rămână mai mult sau să revină în acelaşi loc. Cu atât mai mult cu cât anul acesta a fost evidentă tendinţa turismului de weekend în care clientela îşi schimbă frecvent locul de cazare", consideră Cornel Găină, administratorul complextului turistic Cormoran..

5 milioane de turişti

Conform comunicatului INSE, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică a totalizat în luna iulie 2008 88,0% din numărul total de înnoptări, în timp ce turiştii străini au reprezentat 12,0%, ponderi aproximativ egale cu cele din luna iulie 2007.

Deşi oficialii ANAT anticipează că numărul turiştilor români şi străini vor fi depăşit la sfârşitul verii 5 milioane de turişti, în toată ţara, cifrele sunt modeste. "În 2008, moficările cele mai importante sunt aşteptate să se producă în turismul de business, care a înregistrat o creştere de 3%", anticipează Traian Bădulescu, ofiţer de presă la asociaţia de profil, ANAT.