Grecia nu poate depăşi criza fără ajutor extern

Programul de sprijin financiar trebuie aprobat de toţi membrii UE. În ciuda afirmaţiilor oficialilor eleni, rambursarea ratelor scadente în 2010, de 54 de miliarde de euro, nu poate fi realizată fără finanţare externă.

Grecia, care are de rambursat cele mai mari datorii din UE, va răspunde azi în faţa miniştrilor europeni de finanţe (Ecofin) la întrebările referitoare la programul de austeritate, în timp ce pe plan intern se confruntă cu nemulţumirea populaţiei afectate de recesiune şi de şomajul în creştere.

Ministrul grec de Finanţe, George Papaconstantinou, trebuie să demonstreze omologilor săi europeni, în timpul reuniunii de două zile care a început azi la Bruxelles, că Executivul de la Atena va reuşi să impună reduceri substanţiale ale cheltuielilor publice şi că va rezista protestelor violente de stradă. Surse din cadrul Comisiei Europene (CE) afirmă că reprezentanţii ţărilor membre din zona euro vor discuta variantele de ajutor financiar care pot fi acordate statului elen pentru depăşirea crizei financiare. Presa europeană a dezvăluit că în principal se au în vedere două propuneri care vor fi prezentate în cadrul reuniunii Ecofin.

Prima variantă implică împrumuturi ale statelor membre UE, sub coordonarea CE, în timp ce cea de-a doua propunere vizează contractarea de credite de către Comisie şi extinderea garanţiilor pentru Grecia acordate de toţi membrii UE. Un document al UE, citat de cotidianul francez „Le Monde", arată că prima dintre variante este de preferat pe termen scurt, în timp ce a doua variantă este viabilă pe termen lung. Însă ce de-a doua propunere trebuie să primească aprobarea Marii Britanii şi a Suediei, care până în prezent nu s-au arătat favorabile acestei măsuri, implicarea CE necesitând unanimitatea celor 27 de state membre şi nu doar a celor 16 care utilizează euro. Raportul pe care îl va prezenta Papaconstantinou se încadrează în programul de supraveghere financiară impus de UE.

Executivul elen a aprobat la începutul acestei luni o nouă reducere a cheltuielilor publice şi majorarea taxelor care reprezintă reducerea efortului bugetar cu 4,8 miliarde de euro, toate măsurile adoptate pentru acest an însumând economii de 15 miliarde de euro. În completare, până la sfârşitul lunii martie se intenţionează reformarea sistemului de pensii, care cuprinde şi majorarea vârstei de pensionare. Dar în raportul înaintat CE Guvernul Greciei admite că recesiunea ar putea fi mai profundă decât se anticipa, noi măsuri de austeritate fiind necesare pentru a evita falimentul ţării.

Până în luna mai, Grecia are nevoie să contracteze noi credite, de peste 20 de miliarde de euro, pentru a-şi putea îndeplini serviciul datoriei externe.